Costul mediu al forței de muncă în România a crescut cu 10% în 2016, dar românii sunt în continuare la coada Europei după salarii

Costul mediu lunar al forței de muncă a fost, anul trecut, de aproape 3.500 lei pe salariat, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), după ce remunerația brută și cea netă au crescut, fiecare, cu 10%. În ciuda creșterii raportate, România se află în continuare la coada clasamentului în Uniunea Europeană la venituri salariale.

Conform datelor INS, câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie realizat anul trecut, de 2.809 lei, a fost cu 9,9% mai mare decât cel din anul 2015, respectiv cu 254 lei mai mare. Pe de altă parte, câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale a înregistrat o creştere de 10,1%, respectiv de 187 lei, comparativ cu anul precedent, ajungând la 2.046 lei.

Pentru a asigura aceste remunerații, angajatorii au cheltuit, în medie, într-o lună 3.493 lei/salariat, în creştere cu 9,5% faţă de anul precedent.

Costul mediu lunar al forţei de muncă s-a obţinut prin raportarea cheltuielilor unităţii pentru forţa de muncă salariată la numărul mediu al salariaţilor şi numărul de luni ale anului.

Câştigul salarial mediu net a crescut în ianuarie cu 8%, la 2.484 lei

Franţa înăsprește sancțiunile pentru fraudele în domeniul muncii detaşate

”Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activităţile: informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, respectiv industria extractivă (fiecare de circa 2,0 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+59,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+45,1%), administraţie publică (+24,6%)”, notează INS, într-un comunicat de presă remis Vocea.biz.

Cele mai scăzute costuri cu salariile le-au avut patronii de hoteluri şi restaurante (-40,5%), firmele care se ocupă cu alte activităţi de servicii (-32,4%), cele care activează în sectorul construcţiilor (-25,4%), care organizează activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-21,8%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,5%), dar și cele care au ca obiect de activitate agricultură, silvicultură şi pescuit (-20%).

În ce domenii se câștigă cel mai bine și cel mai prost

Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia naţională în anul 2016 au fost în informaţii şi comunicaţii (de 2,1 ori), intermedieri financiare şi asigurări (de aproape 2 ori), industria extractivă cu 66,7% mai mult, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 57,6% în plus, administraţie publică cu 50,7% peste medie, și activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, cu 47,2% mai mult.

La polul opus, cele mai mici câştiguri salariale medii lunare nete, care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie, au fost în: hoteluri şi restaurante (-39,8%), alte activităţi de servicii (-32%), construcţii (-25,5%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-22,3%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,8%).

”În anul 2016, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost de 161,7% faţă de anul 1990, mai mare cu 17,1 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 31,4 puncte procentuale faţă de anul 2008”, anunță INS.

Conform instituției, femeile au câştigat în medie cu circa 7% mai puţin decât bărbaţii, având un câştig salarial mediu lunar brut de 2.707 lei (faţă de 2.900 lei cel al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.968 lei (faţă de 2.116 lei în cazul bărbaţilor).

”Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 20,0%) regăsindu-se în: intermedieri financiare şi asigurări (46,6%), comerţ (23,7%), industria prelucrătoare (23,3%) şi alte activităţi de servicii (21,5%)”, precizează INS.

Câştigul salarial mediu lunar net în anul 2016 s-a situat sub media pe economie în 36 dintre judeţele țării. Cele mai scăzute câştiguri au fost în Harghita (1.519 lei, cu 25,8% mai puţin decât media pe economie), Covasna (1.542 lei, cu 24,6% mai puţin decât media pe economie), respectiv Vrancea (1.556 lei, cu 23,9% mai puţin decât media pe economie). De cealaltă parte a baricadei se află bucureștenii, al căror câştig salarial mediu lunar net realizat în 2016, de 2.925 lei, a fost cu 43% mai mare față de media pe economie.

Câți salariați a avut România anul trecut

În 2016, România a avut un număr mediu al salariaţilor de 4,75 milioane de persoane, cu 148.000 mai multe persoane față de anul anterior.

La 31 decembrie 2016, efectivul salariaţilor a fost de 5,2 milioane de persoane, mai mare cu 182.600 persoane faţă de sfârşitul anului precedent.

Bărbaţii sunt cei mai numeroși salariaţi din România (2,5 milioane persoane, respectiv 52,7% din totalul numărului mediu de salariaţi). Numărul lor a crescut, în medie, faţă de anul anterior, cu 65.800 de persoane, însă numărul femeilor salariate a crescut cu 82.200 de persoane.

”Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (servicii), ponderea acestora reprezentând 61,4% în anul 2016. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 36,1% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,5%”, arată INS.

Conform aceleiași surse, în profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri în toate regiunile de dezvoltare faţă de sfârşitul anului 2015. Regiunile cu cele mai mari creşteri ale efectivului de salariaţi au fost Bucureşti-Ilfov (+76.700 de persoane), Nord-Vest (+25.000 de persoane) şi Centru (+24.900 persoane). Regiunea Bucureşti-Ilfov concentrează, potrivit INS, aproape 22% dintre salariaţii din economie.

Regiunile de dezvoltare în care activităţile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe ţară (2,4% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (4,1%), Sud-Est (3,8%), Nord-Est (3,2%), Vest (2,8%) şi Sud-Vest Oltenia (2,6%).

Regiunile de dezvoltare care concentrează o proporţie semnificativă a salariaţilor în sectorul industriei şi construcţiilor sunt: Vest, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia (44,9%, 42,8%, 40,7%, 40,4%, 37,5%, faţă de 35,5% media pe ţară), mai arată INS.

Costul forței de muncă a crescut exponențial, dar se menține la nivel scăzut față de UE

În ultimul trimestru din 2016, România a înregistrat cea mai mare creștere a costului forței de muncă de la nivelul Uniunii Europene. Evoluția raportată de țara noastră pe acest segment a fost de aproape 7 ori mai mare decât media înregistrată la nivelul spațiului intracomunitar.

Datele publicate de biroul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat) în această primăvară arată că, în intervalul octombrie-decembrie 2016, în România s-a înregistrat cea mai mare creștere anuală a costului orar mediu al forței de muncă din UE la nivelul întregii economii, de 12,3%.

România a avut, în aceeași perioadă, și cea mai mare creștere din Uniunea Europeană a costului mediu orar cu forța de muncă în sectorul non-business, care cuprinde domeniile administrație publică, securitate socială, educație, sănătate și alte activități din domeniul serviciilor. Evoluția medie de 18,3% a fost susținută și de majorarea salariului minim pe economie, care a ajuns la 1 mai 2016 la 1.250 lei, în creștere cu 19% față de nivelul anterior.

În schimb, în sectorul economiei business (preponderent privat) costul cu angajații a avut o creștere mai temperată: 10,5% în trimestrul IV, 11,3% in trimestrul III, 11,3% in trimestrul II și 9,3% in trimestrul I din anul 2016 față de perioadele similare din 2015.

În topul țărilor cu cele mai mari evoluții ale costurilor cu angajații în ultimele trei luni ale lui 2016 comparativ cu ultimul trimestru din 2015 se mai află și Lituania, cu un avans de 10,7%, Letonia, cu un plus de 8,1% și Bulgaria, unde creșterea a fost de 8%. În schimb, în Grecia și Austria costul a scăzut cu 0,5% și, respectiv, 0,1%.

Chiar dacă evoluția costului forței de muncă a fost una substanțială, un studiu Eurostat confirmă pozițiile codașe ale României și Bulgariei în ceea ce privește costurile forței de muncă. Mai precis, în 2016, cele două țări au înregistrat cele mai scăzute costuri orare ale forţei de muncă din Uniunea Europeană, de 5,5 euro, respectiv 4,4 euro, faţă de o medie la nivelul Uniunii Europene de 25,4 euro. Asta în condițiile în care, în zona euro, media a fost de 29,8 euro.

Costuri scăzute ale forţei de muncă s-au mai înregistrat în Lituania (7,3 euro), Letonia (7,5 euro), Ungaria (8,3 euro) şi Polonia (8,6 euro) iar cele mai ridicate costuri orare cu forţa de muncă au fost consemnate anul trecut în Danemarca (42 euro), Belgia (39,2 euro), Suedia (38 euro), Luxemburg (36,6 euro) şi Franţa (35,6 euro).

Între statele din afara zonei euro, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă au avut loc în România (12,7%) şi Bulgaria (7,8%), iar cele mai mici în Marea Britanie (1,5%) şi Danemarca (1,9%). În Uniunea Europeană, creşterea acestor costuri a fost de 1,6%, iar în zona euro de 1,5%.

Salariile românilor s-au dublat în 9 ani, dar sunt printre cele mai mici din UE

La nivelul UE, 22 de state membre au salarii minime garantate prin lege, care, potrivit Eurostat, variază de la mai puțin de 300 de euro brut pe lună la puțin sub 2.000 de euro pe lună în Luxemburg.

Datele Eurostat arată însă că, deși salariul minim s-a dublat în România și Bulgaria, în perioada 2008 – 2017, majorările salariale nu au fost suficiente ca acestea să recupereze decalajul față de celelalte state din spațiul intracomunitar. Astfel, Bulgaria se află în continuare la coada clasamentului, cu un venit minim de 235 euro, în timp ce România are, de la 1 februarie, un salariu minim brut de circa 322 euro.

În schimb, cel mai nou stat membru UE, Croația, se află la o distanță mai mare în clasament de România și Bulgaria, devansând și Letonia și Lituania, care au ambele salariul minim de 380 euro, Cehia, unde venitul minim este de 407 euro, și Ungaria – 412 euro. Venitul minim brut garantat în Croația este de 433 euro.

Cele mai mari salarii minime din UE, ce depășesc cu mult 1.000 de euro lunar, se regăsesc în șapte state au salarii minime, respectiv Marea Britanie (1.397 euro), Franța (1.480 euro), Germania (1.498 euro), Belgia (1.532 euro), Olanda (1.552 euro), Irlanda (1.563 euro) și Luxemburg (1.999 euro).

Harta salariilor în Europa. Care sunt țările în care merită să emigrezi. Poți câștiga într-o lună cât câștigi în România într-un an

Chiar dacă la salarii se află pe penultima poziție a clasamentului, după taxarea muncii România se află pe locul 8 în UE, depășind state cu economii mult mai dezvoltate, precum Austria, Polonia şi Germania, Finlanda sau Cehia.