Toggle Menu
  1. Home/
  2. Economic/

Salariul minim în UE. România l-a dublat în ultimii nouă ani, dar se află tot la coada clasamentului în UE. Unde se duc banii românilor

După 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, majorările salariale din perioada 2008 – 2017 nu au fost suficiente ca țara noastră să recupereze decalajul față de celelalte state din spațiul intracomunitar. Astfel, deși salariul minim s-a dublat în intervalul analizat, România se află în continuare la coada clasamentului. În plus, datele Oficiului European de Statistică (Eurostat) arată că românii ajung să dea circa jumătate din cheltuielile unei gospodării pe mâncare și utilități și nu le mai rămân prea mulți bani pentru alte activități sau servicii.

Conform ultimului raport emis luni de Eurostat, la 1 ianuarie 2017, 10 state din spațiul intracomunitar aveau salariul minim brut mai mic de 500 de euro pe lună. La coada clasamentului se află Bulgaria, cu 235 euro, urmată de România cu 275 euro, Letonia și Lituania, ambele cu 380 euro, Cehia, unde venitul minim este de 407 euro, Ungaria, cu 412 euro, Croația (433 euro), Slovacia (435 euro), Polonia (453 euro) și Estonia (470 euro).

Începând de la 1 februarie 2017, însă, odată cu majorarea salariului minim la 1.450 lei brut, nivelul a crescut în România la 322 euro. Chiar și așa, țara noastră nu reușește să urce nicio treaptă în topul salariilor de la nivel european, fiind la distanță mare de următoarele clasate, Letonia și Lituania.

La mijlocul clasamentului, cu salarii minime cuprinse între 500 și 1.000 euro, se află Portugalia, cu un minim de 650 euro, urmată de Grecia, cu 684 euro, Malta (736 euro), Slovenia (805 euro) și Spania (826 euro).

În schimb, șapte state au salarii minime ce depășesc cu mult 1.000 de euro lunar, respectiv Marea Britanie (1.397 euro), Franța (1.480 euro), Germania (1.498 euro), Belgia (1.532 euro), Olanda (1.552 euro), Irlanda (1.563 euro) și Luxemburg (1.999 euro).

La nivelul UE, 22 din cele 28 de state membre au un salariu minim național. Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia nu au un salariu minim.

Screen Shot 2017-02-17 at 18.32.17
LEGENDĂ: Statele cu roșu – 0-500 de euro / statele cu galben – 500-1000 euro / statele cu verde – 1000-2000 euro / statele cu albastru nu au un salariu minim stabilit prin lege

Diferența de până la 9 ori între salariile minime din UE

Raportul Eurostat precizează că în cele 22 de state membre analizate, salariile minime variază de la mai puțin de 300 de euro pe lună la puțin sub 2.000 de euro pe lună în Luxemburg. ”Cu alte cuvinte, cel mai mare salariu minim în UE este de circa 9 ori cât cel mai mic. Cu toate acestea, disparitățile salariilor minime pe teritoriul UE sunt considerabil mai mici odată cu eliminarea diferențelor de preț: salariile minime în statele membre cu niveluri ale prețurilor relativ scăzute devin relativ mai mari când sunt exprimate în puterea de cumpărare standard (PPS) și relativ mai mici în statele membre cu niveluri mai ridicate ale prețurilor. Declajul este redus la aproximativ 1:3, variind de la 501 PPS pe lună în Bulgaria la 1.659 PPS în Luxemburg”, se precizează în raportul Eurostat.

Chiar și așa, România se află pe penultimul loc după puterea de cumpărare standard, cu 551 PPS, după Letonia, care are 553 PPS. La polul opus, după Luxemburg se află Germania cu 1.493 PPS, urmată de Belgia, cu 1.453 PPS și Olanda, cu 1.433 PPS.

Conform raportului Eurostat, țările cu venituri foarte mici au și prețuri mai mici, astfel că puterea de cumpărare crește, spre deosebire de statele cu cele mai mari venituri, unde prețurile foarte mari reduc din puterea de cumpărare.

Oficiul European de Statistică mai menționează că în toate statele membre au crescut salariile minime, în perioada 2008 – 2017, cu excepția Greciei, unde s-a raportat o scădere de 14%. Cea mai mare majorare salarială în moneda națională, de 150%, a fost înregistrată în România, urmată de Bulgaria, unde creșterea a fost de 109%. În topul celor mai mari evoluții la nivelul venitului minim se află Slovacia (+80%), urmată de cele trei țări baltice membre UE – Estonia (+69%), Letonia (+65%) și Lituania (+64%).

Însă, raportat la moneda europeană, pozițiile pe podium se schimbă, Bulgaria fiind pe prima poziție, după ce a raportat în perioada 1 ianuarie 2008 – 1 ianuarie 2017 un avans de 109%, urmată de România cu un plus de 99% și Slovacia, cu o mărire de 80%.

Pe ce dau banii europenii: Românii cheltuie cel mai mult pe mâncare, danezii pe utilități

Cu o pondere de 27,9% din totalul cheltuielilor gospodăriilor, de 2,5 ori mai mult față de media europeană, statisticile Eurostat plasează România pe prima poziție în topul țărilor în care se duc cei mai mulți bani din cheltuielile unei familii pe mâncare. Slovacia, Letonia, Estonia și Lituania se află în top 5 după țara noastră, având ponderi cuprinse între 16,2% și 21,7% la acest capitol. La polul opus se află britanicii, luxemburghezii, nemții, irlandezii și austriecii, care dau între 7,3% și 9,3% pe mâncare.

Pe băuturi alcoolice și țigări, românii dau 5,7%, cu circa 43% în plus față de media europeană. Însă, campioni la acest capitol sunt estonii, cu 8,8%, urmați de cehi, unguri, luxemburghezi și letoni, care dau fiecare cel puțin de două ori mai mult pe vicii față de media europeană. În schimb, olandezii, nemții, portughezii, austriecii și francezii dau cei mai puțini bani pe astfel de produse, respectiv între 3,1% și 3,5%.

Când vine vorba de îmbrăcăminte și încălțăminte, românii, alături de cehi, greci și unguri, sunt la coada clasamentului european, fiecare având o pondere de 3,4% din cheltuieile unei gospodării, cu aproape o treime mai puțin față de media din spațiul intracomunitar. La polul opus se află estonii, care, raportat la cheltuielile gospodăriilor, dau de două ori mai mult pe ținutele lor față de români. Și italienii, portughezii și austriecii pun preț pe aparențe, alocând cel puțin 6% din cheltuielile gospodăriilor pe articole de îmbrăcăminte și încălțăminte.

Pe plan european, chiriile, reparațiile casei și utilitățile înghit aproape un sfert din cheltuielile unei gospodării – 24,4%. Cea mai mare pondere a acestora, 29,7%, se regăsește în Danemarca, urmată de Finlanda și Franța, care au cu cel puțin 2 puncte procentuale peste media UE. Pe de altă parte, românii dau 21,5% din cheltuielile de la nivelul gospodăriilor pentru chirii, utilități și reparațiile casei, însă cel mai bine la acest capitol stau maltezii, cu o pondere de 10,1%, urmați de lituanieni și ciprioți, care dau 15,8% și, respectiv, 16,6% din cheltuielile unei gospodării.

Pentru articole de mobilier și decorațiuni românii dau în medie 4,5% din totalul banii întrebuințați de gospodării, cu aproape un punct procentual mai puțin față de media europeană. În schimb, lituanienii, austriecii, germanii și maltezii dau între 6,5% și 7,1% pentru aceste produse. Pe de altă parte, grecii, letonii, spaniolii și irlandezii dau între 3,2% și 4,3% pe mobilarea și decorarea casei.

Românii sunt codași în UE și la ponderea cheltuieilor pentru achiziția de vehicule, cu 2% din banii întrebuințați de gospodării, la fel ca estonii, dar cu un sfert mai mult față de slovaci, care sunt ultimii din top. Pe de altă parte, nemții dau 4,6% pentru mașini, motoare sau biciclete, cu 1 punct procentual mai mult față de media europeană, dar ceva mai puțin față de luxemburghezi, care dau în medie 5% pentru asemenea achiziții.

În ceea ce privește cheltuielile pentru carburanți, accesorii și reparații ale mijloacelor personale de transport, românii alocă 6,3% din media unei gospodării, cu 0,2% mai puțin față de media europeană și cu 3 puncte procentuale peste nivelul raportat în Slovacia, care ocupă ultima poziție în acest top. La polul opus, cu minim 10% din distribuția cheltuielilor în gospodării se află luxemburghezii, urmați de lituanieni și sloveni, care alocă 10,3% și, respectiv, 10,9% din totalul cheltuielilor.

Pentru serviciile de transport în comun, fie că sunt feroviare, rutiere, aeriene sau maritime, europenii dau în medie 2,9%, nivel depășit cu 0,1 până la 3,1 puncte procentuale în România, Germania, Irlanda, Marea Britanie și Grecia. La polul opus, cu mai puțin de jumătate din media europeană se află Danemarca, Belgia, Slovenia și Luxemburg, acesta din urmă având cu 2 puncte procentuale sub media UE din aceste cheltuieli.

Pentru servicii și echipamente de comunicații românii sunt printre fruntașii Europei, cu cheltuieli reprezentând 4,1% din totalul raportat de gospodării, fiind depășiți doar de greci, care dau 4,4%, cu aproape 2 puncte procentuale peste media UE. În schimb, luxemburghezii, austriecii și britanicii dau între 1,7% și 2% din cheltuielile unei gospodării pe astfel de servicii.

Românii sunt ultimii din Uniune și la sumele alocate ieșitului în oraș, în restaurante, cafenele, baruri, cantine sau pub-uri, cu o pondere de 1,1% din totalul cheltuielilor, de peste 6 ori mai mică decât media spațiului intracomunitar. La coada clasamentului din acest punct de vedere se mai află Lituania și Polonia, cu 2,4% și, respectiv, 2,5%. În schimb, austriecii, grecii, maltezii și irlandezii se află în top 5, cu medii cuprinse între 10,1% și 12,4% din cheltuieli alocate acestor activități. Cel mai bine stau însă spaniolii, care cheltuie 14,6% pe ieșirile în oraș.

Un raport remis anterior de Eurostat arăta că 1 din 3 români nu își permite să iasă în oraș să bea sau să mănânce cu familia sau prietenii nici măcar o dată pe lună.

Pentru servicii de cazare în hoteluri, hosteluri sau zone de campare, românii dau 1,1% din cheltuielile unei gospodării, cu 35% mai puțin față de media europeană și de peste 7 ori mai puțin față de ciprioți, care alocă cel mai mult pentru aceste activități. Cel mai puțin pentru asemenea servicii, între 0,4% și 0,6%, dau însă finlandezii, polonezii și lituanienii.

Totodată, românii sunt codașii Europei și la cheltuielile pentru asigurări, fie că sunt asigurări de viață, de sănătate, de transport sau pentru locuință, cu o pondere de 0,3%, de 8 ori mai mică față de media europeană și de 13, respectiv 14 ori mai mică față de cea raportată în Franța și, respectiv, Olanda, unde se alocă cei mai mulți bani din cheltuieli pentru asigurări.

Amalia Blanariu