Franţa înăsprește sancțiunile pentru fraudele în domeniul muncii detaşate

Guvernul francez a anunţat luni sancţiuni financiare mai dure, publicarea condamnărilor, consolidarea puterilor prefecţilor şi inspecţiei muncii. Măsurile fac parte din lupta împotriva fraudelor în munca detaşată, în contextul prezenţei unui număr mai important ca niciodată de muncitori detaşaţi în Franţa, relatează AFP, citat de News.ro.

Anul trecut, 516.101 de salariaţi detaşaţi (în afară de transporturi) au fost înregistraţi în mod legal în Franţa, reprezentând o creştere cu 46% faţă de 2016.

Angajatorii lor, stabiliţi în alte ţări europene, sunt obligaţi că le plătească cel puţin un salariu minim interprofesional de creştere (SMIC), însă ei continuă să plătească cotizaţii sociale în ţările de origine.

Creşterea puternică înregistrată în 2017 – în urma unor creşteri de 24% în 2016 şi de 25% în 2015 – se explică în parte printr-o mai bună colectare de date, dar şi, potrivit ministrului Muncii Muriel Pénicaud, prin sancţiuni mai dure implementate de majoritatea precedentă.

Parisul susţine demersul altor şase ţări de a cere Curţii Penale Internaţionale să ancheteze Guvernul Maduro…

Collomb îşi anunţă candidatura la Lyon în 2020. Intenţionează să părăsească Guvernul Macron în 2019

Ministrul a anunţat 16 măsuri ”pentru a merge mai departe în această direcţie”. ”Trebuie ca fraudatorii să înţeleagă foarte clar că dreptul la greşeală nu este valabil în cazul fraudei”, a avertizat Pénicaud într-o conferinţă de presă.

Guvernul va adopta la 7 martie, în Consiliu de Miniştri, o ordonanţă care creşte sancţiunile financiare de la 2.000 la 3.000 de euro de salariat detaşat ilegal şi de la 4.000 de la 6.000 de euro în caz de recidivă. Iar dacă un prestatar străin nu îşi achită amenda, prestaţia serviciului său poate fi suspendată.

Anul trecut, 1.034 de amenzi au fost date, în valoare totală de 5,9 milioane de euro.

Guvernul mizează, de asemenea, pe “name and shame” (”numeşte şi fă de ruşine”), impunând ca sistematică publicarea condamnărilor penale din cauza muncii ilegale. ”Să numeşti în mod public întreprinderile care farudează, este foarte descurajator”, mai ales în privinţa ”reputaţiei”, a apreciat Pénicaud.

Altă parte constă în consolidarea puterii de sancţionare a prefecţilor şi a puterilor de anchetă ale procurorilor muncii.

Executivul intenţionează să extindă posibilitatea acordată prefecţilor la a închide un stabiliment sau la a ordona oprirea activităţii unei întreprinderi. iar în privinţa inspecţiei muncii, agenţii vor avea acces mai uşor la informaţii de care au nevoie pentru a confrunta farudatorii, mai ales pe lângă alte administraţii, organisme de securitate socială sau frunizori şi clienţi ai întreprinderilor în cauză.

”Serviciu național de anchetă”

Cantitativ, ministrul a stabilit obiectivul de 1.500 de controale pe lună la nivelul inspecţiei muncii. După ce au atins 1.330 în 2016, numărul lor lunar a coborât sub 1.000 în 2017.

Guvernul vrea, în plus, să crească numărul controalelor comune cu poliţia, jandarmeria, vama, serviciile fiscale sau organisme de securitate socială, pentru ca ele să reprezinte 50% din operaţiuni în sectoarele prioritare – construcţii şi lucrări publice (BTP), transporturi, agricultură, hotelărie-restauraţie.

În fine, un ”serviciu naţional de anchetă” va fi creat în cadrul reţelei Urssaf, în vederea soluţionării cazurilor complexe de fraudă.

Încadrată de o directivă europeană din 1996, detaşarea muncitorilor face obiectul a numeroase deturnări – nedeclarări, remuneraţii foarte inferioare Smic, depăşirea duratei maxime de muncă, cazare insalubră, etc.

Potrivit unui raport senatorial din 2013, frauda privea, la vremea aceeea, între 220.000 şi 300.000 de muncitori detaşaţi ilegal în Franţa.

Acuzată de critici de faptul că favorizează concurenţa neloială, munca detaşată a inflamat dezbaterile ultimei campanii prezidenţiale. Potrivit unei promisiuni pe care a făcut-o atunci, Emmanuel Macron a contribuit, la sfârşitul lui 2017, la revizuirea la nivel european a directivei ”detaşării”.

În octombrie, Cei 28 au ajuns la un compromis, şi anume la scăderea la 12 luni a duratei maxime de detaşare şi consacrarea principiului ”la muncă egală, salariu egal la un acelaşi loc de muncă”. Adoptat de miniştrii Muncii din statele membre UE, textul este discutat de-acum cu Parlamentul European (PE) şi Comisia Europeană (CE).

Măsurile anunţate luni sunt în continuarea celor luate în mandatul de cinci al lui Francois Hollande.

Amenda cumulată maximă din cauza unei fraude în domeniul detaşării a crescut de la 10.000 la 500.000 de euro.

Mai multe legi i-au responsabilizat pe cei care dau ordine faţă de lipsurile prestatarilor lor.

În domeniul construcţiilor, a fost ontrodusă o nouă carte de identificare profesională, obligatorie pe şantiere, cu scopul de a facilita controalele.

Sursa foto: pexels.com