România ocupă penultimul loc din UE la valoarea salariului minim, dar depășește Austria, Polonia şi Germania la taxarea muncii

România are al doilea cel mai mic salariu minim dintr-un număr de 20 de țări analizate din Uniunea Europeană, cu o valoare de 323 euro, ocupând astfel penultimul loc din UE, potrivit unui studiu al KPMG privind salariul minim în statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană. Astfel, țara noastră se află pe penultimul loc în UE, Spaţiului Economic European şi Confederaţia Elveţiană în ceea ce priveşte nivelul salariului minim, însă, în ceea ce privește taxarea muncii, România depășește Austria, Polonia şi Germania, clasându-se astfel pe a opta poziţie în top.

Așadar, în ciuda creșterii de 16% înregistrate în perioada 2016-2017 salariul minim în România ocupă doar penultimul loc din 20 de țări UE, singura țară pe care o depășește fiind Bulgaria. Apoi, România ocupă locul opt într-un clasament care vizează taxarea muncii, depășind țări precum Austria, Polonia şi Germania, Finlanda, sau Cehia.

În UE cel mai mic salariu minim este acordat în Bulgaria, valoarea cestuia fiind de  235 euro, urmat de România și apoi, la aceeași valoare de 380 euro, locul al treilea este deținut de Letonia și Lituania. Salariul minim în Cehia este de 407 euro, iar în Ungaria, 409 euro.

Topul celor mai mari salarii minime este condus de Luxemburg, unde valoarea acestuia ajunge la 1.999 euro, urmat de Irlanda, cu 1.776 euro, Germania, cu 1.772 euro, Olanda, unde salariul minim este de 1.552 euro, în timp ce în Franța valoarea sa ajunge la 1.480 euro.

Crește valoarea tichetelor de masă în România. Anunțul care îi va bucura pe români

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European va discuta luni situaţia din…

Eurostat: Ora de muncă în România, 5,5 euro, față de 25,4 euro, media în UE

Un studiu Eurostat confirmă pozițiile codașe ale României și Bulgariei în ceea ce privește costurile forței de muncă. Mai precis, în 2016, cele două țări au înregistrat cele mai scăzute costuri orare ale forţei de muncă din Uniunea Europeană, de 5,5 euro, respectiv 4,4 euro, faţă de o medie la nivelul Uniunii Europene de 25,4 euro. Asta în condițiile în care, în zona euro, media a fost de 29,8 euro.

Costuri scăzute ale forţei de muncă s-au mai înregistrat în Lituania (7,3 euro), Letonia (7,5 euro), Ungaria (8,3 euro) şi Polonia (8,6 euro) iar cele mai ridicate costuri orare cu forţa de muncă au fost consemnate anul trecut în Danemarca (42 euro), Belgia (39,2 euro), Suedia (38 euro), Luxemburg (36,6 euro) şi Franţa (35,6 euro).

Între statele din afara zonei euro, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă au avut loc în România (12,7%) şi Bulgaria (7,8%), iar cele mai mici în Marea Britanie (1,5%) şi Danemarca (1,9%). În Uniunea Europeană, creşterea acestor costuri a fost de 1,6%, iar în zona euro de 1,5%.

Flexibilitatea, o caracteristică din ce în ce mai căutată de angajatori

Studiul KPMG își propune să vină în întâmpinarea angajatorilor care detașează personal în statele membre UE/SEE/Elveția prin prezentarea principalelor cerințe legislative din aceste state. Cunoașterea acestora îi va ajuta pe angajatori să își planifice procesul de detașare în mod eficient și să asigure conformarea cu legislația aplicabilă în statele în care angajații lor desfășoară activitatea.

Studiul prezintă o imagine de ansamblu a cerințelor privind salariul minim aplicabil în fiecare dintre statele membre, informații cu privire la principalele prevederi ale Directivei privind detașările internaționale și discută necesitatea introducerii unei noi Directive. Secțiunea Main Findings a studiului include reprezentări grafice ale cerințelor privind salariul minim aplicabil în statele membre ale Comunității Europene, evoluția acestora din ultimii ani, structura costurilor suportate de angajatori în vederea acordării salariului minim, precum și cotele efective de impozitare aplicabile salariului minim practicat de fiecare stat. Secțiunea Country by Country report include informații specifice fiecărui stat în parte cu privire la cerințele minime de salarizare, procedurile administrative aplicabile, precum și statusul transpunerii Directivei 67/2014/EU în legislația locală.

“Companiile recunosc avantajele aduse de existența unei forțe de muncă mai flexibile și mai mobile și încurajează circulația personalului, în special în cadrul Comunității Europene. De asemenea, profilul angajatului este în schimbare, și, în contextul globalizării și al digitalizării, flexibilitatea, în ceea ce privește timpul de lucru, locul desfășurării activității și natura acestor activității, este una dintre caracteristicile din ce în ce mai căutate într-o relație de muncă”, a declarat Mădălina Racovițan, Partener și Coordonator al Diviziei People Services din cadrul KPMG in România.

Factorii care determină nivelulul salariului minim diferă de la stat la stat

Mobilitatea internațională, însă, aduce cu sine si o serie de provocări atât pentru angajat cât și pentru angajator iar respectarea prevederilor legale în materie de salariu minim este doar una dintre acestea.

“Determinarea salariului minim aplicabil poate fi mai dificilă decât pare la prima vedere, întrucât nu în toate statele există un salariu minim unic la nivel național. În multe state salariul minim depinde de diverși factori precum industria în care activează angajatorul, funcția deținută de angajat sau vârsta acestuia. În plus, pentru anumite sectoare sau industrii, salariul minim poate fi reglementat prin contracte colective de muncă, caz în care salariul minim stabilit la nivel național s-ar putea să nu mai aibă relevanță. Dacă determinarea nivelulul salariului minim începe să pară complicată, și mai dificilă este determinarea acelor elemente care pot fi incluse în salariul minim. Sunt state care permit includerea în salariul minim a tuturor elementelor de remunerație, chiar și diurnă, pe când în alte state salariul de bază este singurul luat în calcul în vederea determinarii salariului minim”, a adăugat Mădălina Racovițan.

Respectarea reglementărilor cu privire la salariul minim este una dintre regulile impuse de Directiva privind detașările transnaționale (Directiva 96/71/CE). Statele membre sunt în curs de implementare a  Directivei 67/2014/UE al cărei scop este stabilirea unui cadru comun de prevederi, măsuri și mecanisme de control corespunzătoare care să permită implementarea, aplicarea și respectarea în mod uniform a Directivei 96/71/CE, cu scopul de a preveni și a combate eventualele abuzuri. O dată cu implementarea noii Directive este de așteptat ca autoritățile din statele membre să exercite un control sporit în cazul detașărilor transnaționale, mai precizează realizatorii studiului.

“Studiul KPMG reprezintă un punct de plecare în planificarea unei detașări internaționale ajutând angajatorul să își formeze o imagine de ansamblu asupra potențialelor costuri și obligații. Însă, având în vedere complexitatea și multitudinea reglementărilor în domeniu, precum și specifitatea acestora și sancțiunile ce ar putea fi impuse în caz de nerespectare a prevederilor legale, este recomandat să se recurgă la expertiză în domeniu, pentru a stabili nu doar suma ce trebuie acordată salariaților pe perioada detașării, dar și modul de acordare și cadrul legal aplicabil”, a conchis Mădălina Racovițan.