Cum l-a păcălit Regele Mihai pe Hitler, reușind să scurteze Al Doilea Război Mondial cu 200 de zile și să salveze jumătate de milion de vieți – VIDEO

Regele Mihai I al României rămâne în istorie nu doar ca cel mai longeviv suveran al țării, ci și ca regele care l-a păcălit pe Adolf Hitler și a reușit să scurteze cel de-al Doilea Război Mondial cu circa jumătate de an și să salveze viețile a jumătate de milion de oameni, conform estimărilor istoricilor.

Într-un documentar intitulat „Regele care l-a păcălit pe Hitler”, transmis de postul de televiziune History în această vară, suveranul a povestit pe larg cum s-a derulat lovitura de stat din 23 august 1944, în urma căreia durata celui de-Al Doilea Război Mondial a fost scurtată cu peste 200 de zile și au fost salvați circa 500.000 de oameni.

În 23 august 1944, Regele Mihai I a transmis un mesaj către întreaga țară, care i-a făcut pe milioane de oameni să stea aproape de radiouri. Prin intermediul acestui mesaj, suveranul îi anunța pe români că l-a arestat pe propriul lui prim-ministru, mareșalul Ion Antonescu, l-a abandonat pe Hitler și Germania nazistă și s-a alăturat Aliaților.

Washingtonul se pregăteşte de alt război pe termen nelimitat, în Siria

Mai bine de unul din doi copii din lume, ameninţat de război, sărăcie sau discriminări

În contextul în care mareșalul Ion Antonescu a pus mai presus de interesul țării cuvântul său dat lui Hitler, că va fi tot timpul de partea lui în război, regele a decis, după o discuție cu liderii politici ai vremii, reprezentanții opoziției de atunci, printre care și Iuliu Maniu și Dinu Brătianu, președinții Partidului Național Țărănesc și, respectiv, Partidului Național Liberal, că România trebuie să iasă din război.

La 4 aprilie 1944, Bucureștiul era bombardat pentru prima dată, ceea ce a creat o undă de șoc în rândul populației.

Încercările României de a obține sprijin din partea Aliaților pentru ieșirea din război au ajuns însă și la urechile lui Hitler, iar țara a fost împânzită de spioni germani al căror scop era să afle detalii despre ”marea cacealma” pe care România o punea la cale. Ce nu au știut însă aceștia era că principalul actor al loviturii de stat era însuși Regele Mihai.

”Principala preocupare era ”Cum să faci asta cu atâția germani în jur?” Oamenii Gestapo-ului aveau un birou chiar lângă palat”, spunea regele.

Matei Cazacu, profesor la Centrul naţional de cercetări ştiinţifice din Paris, specialist în istoria României, a Balcanilor şi a Imperiului Otoman, a declarat, în cadrul documentarului, că Manfred von Killinger, ambasadorul Germaniei naziste în România, se lăuda că știe tot și este informat chiar și atunci ”când o frunză cade dintr-un pom în România”, însă, el nu știa nimic despre ce se pune la cale.

Cum a fost înlăturat mareșalul Ion Antonescu

În august, când armata rusă a trecut de apărararea de la granița de est, în Moldova, situația a devenit critică. Astfel, regele și-a convocat membrii cercului său conspirativ pentru a lua o decizie în privința războiului. ”I-am chemat pe toți la un loc și am spus acum [e momentul], nu mai putem aștepta”, le-a spus regele apropiaților săi politici.

Directiva a fost stabilită pentru 26 august, dar aveau de înfruntat un impediment major.

Potrivit Regelui Mihai, pentru că Antonescu avea armata în mâinile sale, el ar fi fost persoana care trebuia să scoată țara din război și să ceară apoi un armistițiu. Dar s-a pus apoi întrebarea: ”Ce se întâmplă dacă refuză?” Iar replica a venit apoi: ”Ei bine, dacă n-o va face el, o vom face noi, dar trebuie să scăpăm de el”.

”Trebuia să avem o echipă, fie militară sau civilă sau orice era necesar, care să îl rețină ca să nu ajungem în aceeași situație cum s-a întâmplat cu Mussolini”, a precizat regele.

Cu un an înainte, regele Italiei a încercat o măsură similară de înlăturare a lui Mussolini, dar trupele germane l-au salvat pe dictator, așa că Regele Mihai și membrii cercului său conspirativ se temeau ca nu cumva Antonescu să fie salvat de trupele naziste.

În acest context, Regele Mihai a trimis o telegramă secretă către SUA cerând să bombardeze, pe 26 august, pozițiile germane pentru a susține demersul său.

Însă planul suveranului a fost dat peste cap, după trimiterea telegramei, când doctorul său l-a înștiințat că Antonescu urma să se ducă pe front pe 24 august, ceea ce ar fi însemnat că l-ar fi pierdut și nu ar mai fi putut să-l rețină. Astfel, întreaga acțiune a fost devansată pentru 23 august, întâlnirea cu Antonescu fiind programată pentru după-amiaza acelei zile.

Alături de rege era generalul lui loial, Constantin Sănătescu, iar într-o cameră alăturată se aflau un căpitan și trei soldați. ”A fost o conversație lungă, a durat aproape o oră. Pe scurt, i-am transmis (n.r. – lui Antonescu) că această situație nu mai poate continua, nu ne mai putem apăra, rușii [au avansat] prea mult, trebuie să ieșim”, a povestit regele.

Chiar dacă regele i-a dat lui Antonescu o ultimă șansă să se descotorească de Hitler, mareșalul a refuzat categoric, motivând că i-a promis lui Hitler că va fi alături de Germania și că, în calitate de ofițer, și-a dat cuvântul lui de onoare.

Nici insistențele și explicațiile generalului Sănătescu nu l-au convins pe mareșal să renunțe la convingerile sale. ”Așa că, aveam un cuvânt cheie, spunând că ”Îmi pare foarte rău, dar nu mai pot face nimic” sau ceva de genul ăsta. Atunci au intrat cei trei ofițeri cu căpitanul. Și Antonescu s-a uitat deodată în jur și s-a întors către Sănătescu, întrebându-l ”ce e asta?”. Atunci ei l-au reținut, l-au dus pe coridor și acolo el i-a scuipat și le-a spus: ”Mâine veți fi spânzurați în piața principală”. Apoi Killinger a vrut brusc să mă vadă”, a detaliat suveranul.

Plin de furie, ambasadorul german l-a întrebat pe rege ce se întâmplă și unde este Antonescu. ”A trebuit să inventăm asta, prin intermediul unui interpret, și i-am zis: ”Antonescu a descoperit că situația este atât de rea încât nu se mai poate descurca și a demisionat”. Aveam pe cineva în compania de telefonie, care a tăiat toate liniile telefonice germane”, a povestit Majestatea Sa.

Proclamația către țară

Regele a înregistrat apoi proclamația către țară, care avea să fie transmisă la radio:

“Români,

În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite. (…)

Români,

Dictatura a luat sfârşit şi cu ea încetează toate asupririle. Noul guvern înseamnă începutul unei ere noi în care drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor ţării sunt garantate şi vor fi respectate. Alături de armatele Aliate şi cu ajutorul lor, mobilizând toate forţele naţiunii, vom trece hotarele impuse prin dictatul nedrept de la Viena, pentru a elibera pământul Transilvaniei noastre de sub ocupaţia străină”, a transmis suveranul populației.

”Am înregistrat totul și apoi l-au programat la radio la ora 10.00. În 15-30 minute, toată piața din fața palatului s-a umplut de oameni. Când au auzit, au venit toți afară, întregul oraș practic”, a povestit regele.

Astfel, suveranul a obținut sprijinul populației și controlul armatei.

Când a aflat, Hitler s-a înfuriat foarte tare și a cerut, potrivit istoricului Matei Cazacu, să fie nimicită conspirația românească.

”Era atât de furios pe români încât voia să distrugă toată România, să-i anihileze pe români ca națiune”, a declarat specialista în științe politice Anneli Ute Gabanyi.

La ordinul lui Hitler, mai multe avioane au fost trimise să bombardeze România și să îl ucidă pe rege, bombardând palatul regal. Dar, în dimineața zilei de 26 august, bombardierele americane au apărut pe cer, în urma solicitării Regelui Mihai, și au atacat pozițiile germane, luând prin surprindere armata nazistă.

Văzându-se umilit și învins de regele de 23 de ani, Killinger, cunoscut anterior pentru puterea sa, și-a ucis secretarul și apoi s-a sinucis.

”A fost o decizie foarte, foarte dificilă, într-un fel, dar ne-am hotărât să o luăm. Am avut mare noroc. Aș spune că a fost mâna lui Dumnezeu, pe de-o parte, pentru că, deși a fost foarte, foarte periculos, a funcționat. Și nu se așteptau la asta, pentru că atunci când s-a întâmplat asta, a doua zi, marele avans rusesc pe frontul nostru s-a oprit”, povestea Regele Mihai în documentar.

Vestea l-a consternat însă pe liderul Partidului Comunist, Lucrețiu Pătrășcanu. ”A venit direct la mine, alb la față, și a spus: ”Ce-ai făcut? Ne-ai ruinat!”. Dar, dacă privim ce s-a întâmplat în război, vom vedea că polonezii au făcut același lucru în Varșovia. A fost o mare răsturnare, ofensiva rusă s-a oprit. Între timp, germanii au măcelărit întreaga parte, iar apoi au venit rușii. Și plănuiau să facă același lucru și cu noi. De aceea Pătrășcanu a spus ”Ne-ați distrus”, pentru că le-am stricat planul. Dar dacă nu am fi făcut asta, vă puteți imagina că dacă rușii ar fi venit direct ca dușmani, asta ar fi însemnat complet sfârșitul a tot”, a explicat regele.

La o săptămână de la lovitura de stat, armata rusă trecea prin București, fără vreo ofensivă. ”Nu au eliberat nimic pentru că noi, în 48 de ore, am luat 50.000 de prizonieri germani de la generali de top, până la ultimii soldați. Când rușii au ajuns în București nu mai era niciun german”, a precizat regele.

Hitler a pierdut astfel 100.000 de soldați, România – principalul său furnizor de petrol – și Balcanii. ”Dacă te uiți la o hartă a acelor vremuri, unde erau fronturile și unde erau armatele germane, chiar de jos din Grecia până în Polonia, când am făcut asta (n.r. – lovitura de stat), totul s-a prăbușit și germanii au fost nevoiți să plece în grabă. Astfel, din acest punct de vedere, s-a scurtat războiul”, a spus regele.

Potrivit lui Ioan Scurtu, istoricii, cei britanici, în special, au calculat că ieșirea României din război a scurtat războiul din Europa cu circa 200 de zile.

Curajul Regelui Mihai, lăudat atât de Rusia, cât și de Statele Unite ale Americii, a avut un impact foarte mare, însă asta nu i-a asigurat și libertatea de mișcare pentru mult timp. Astfel, tocmai statele care i-au fost alături au cedat apoi România lui Stalin, forțându-l pe rege să exileze.

România, negociată de Churchill și Stalin

Triumful loviturii de stat a fost însă subminat de negocierile secrete dintre Winston Churchill și Iosif Stalin, primul dintre ei dorindu-și să distrugă expansiunea comunismului în Grecia, măsură pe care Stalin ar fi acceptat-o în schimbul trecerii României sub comunism. Înțelegerea a fost pecetluită la conferința de la Moscova, din octombrie 1944.

Churchill a propus ca Stalin să aibă 90% control asupra României, în timp ce Marea Britanie urma să aibă 90% control asupra Greciei.

Înțelegerea secretă a fost apoi aprobată câteva luni mai târziu, la conferința de la Ialta, unde efortul Regelui Mihai și al poporului român de întoarce armele împotriva Germaniei și de a scurta astfel războiul nu a contat.

”Am fost foarte nefericiți și foarte dezamăgiți pentru că speram cu sinceritate că SUA și Marea Britanie vor face ceva să încerce și să îi oprească pe ruși să facă ceea ce au făcut”, a explicat suveranul.

Cum a fost obligat Regele Mihai să plece în exil

Ulterior, Andrei Vâșinski, trimisul lui Stalin să coordoneze situația în România, l-a desemnat premier pe pro-rusul Petru Groza, în ciuda opoziției ferme a Regelui Mihai.

Pentru că regele a refuzat să colaboreze cu guvernul comunist, Stalin a încercat să-l mituiască pe rege, după ce persuasiunea a eșuat.

”Stalin a hotărât să-l decoreze pe Regele Mihai cu Ordinul Victoria, cea mai înaltă decorație sovietică, pentru rolul avut în momentul 23 august 1944 când, se spunea în decret, soarta războiului nu fusese încă hotărâtă”, a detaliat istoricul Ioan Scurtu.

”Ne-am gândit că acesta ar putea fi o mită, că au făcut această mare onoare și atât de multă vâlvă pentru a încerca să mă determine să fiu mult mai îngăduitor cu ei”, a explicat regele.

În octombrie 1947, guvernul comunist l-a îndemnat pe Regele Mihai să participe la nunta verișoarei lui, din Anglia, Elisabeta a II-a a Marii Britanii, crezând că suveranul nu va reveni în țară.

La întoarcere, regele a fost primit cu ostilitate. Apoi, pe 30 decembrie 1947, Petru Groza a cerut o vizită la Palatul Elisabeta pentru a discuta o ”problemă de familie”. Regele l-a primit, crezând că este vorba despre logodna sa cu principesa Ana de Bourbon-Parma, pe care o cunoscuse cu două luni în urmă, la nunta verișoarei sale.

”Groza a avut o introducere în stilul lui caracteristic, așa mai glumeață, în care a zis că a venit vremea să ne despărțim elegant de monarhie și i-a prezentat actul de abdicare”, a spus Ioan Scurtu.

”Groza a spus ”Avem 1.000 de tineri în închisoare aici. Și dacă nu faci repede asta va trebui să-i împușcăm”. Și-a arătat apoi buzunarul și a spus: ”Simte-l”. L-am simțit, avea un pistol acolo. Apoi s-a întors, cu un zâmbet mare, către mama mea și i-a spus în germană: >”, povestea regele.

În tot acest timp, liniile telefonice ale palatului fuseseră tăiate, iar garda palatului a fost înlocuită cu soldați comuniști.

”Singurul lucru pe care l-am spus a fost că nu pot să îmi asum responsabilitatea, doar ca eu să plec, și să moară toți acei oameni. Așa că a trebuit să semnez (n.r. – actul de abdicare)”, a precizat suveranul.

La plecare, regele a avut parte de încă o răsucire a cuțitului în rană. ”Doar ca să vă demonstrez cât de josnici au fost acești oameni, au pus o linie de ofițeri cu spatele la mine. Era un căpitan la finele unuia dintre șiruri, care doar și-a întors puțin capul către mine și plângea”, a conchis Regele Mihai.

Ulterior, liderii ruși și comuniștii români și-au asumat creditele pentru evenimentele din 23 august. De altfel, liderii comuniști au sărbătorit cu fast acest moment, pe care l-au transformat într-o sărbătoare națională.

Momentele de umilinţă la care a fost supus Regele Mihai după ’89. Cum a fost obligat de două ori să plece din România condusă de Ion Iliescu – VIDEO

Regele Mihai s-a născut la Castelul Foișor, în ziua de 25 octombrie 1921, ca Principe al României.

Părinții Regelui Mihai au fost Principele Moștenitor Carol și Principesa Moștenitoare Elena ai României, iar bunicii lui au fost Regele Ferdinand I și Regina Maria ai României, Regele Constantin I și Regina Sofia ai elenilor.

Regele Mihai se înrudește cu Familiile Imperiale și Regale ale Marii Britanii, Rusiei, Germaniei, Danemarcei, Greciei și Portugaliei, cu Familia Mare Ducală de Baden și cu Familia Princiară de Hohenzollern, din care a provenit bunicul său patern.

Regele Mihai I este de două ori stră-strănepotul Reginei Victoria a Marii Britanii și Irlandei (prin mamă și prin tată), strănepotul Împăratului Frederic al III-lea al Germaniei, stră-strănepotul Țarului Alexandru al II-lea și, pe linia mamei, descendent al Țarului Nicolae I, stră-strănepotul Reginei Maria a II-a a Portugaliei, strănepotul Ducelui Alfred de Saxa Coburg Gotha și strănepotul Regelui George I al elenilor.

Regele Mihai I al României, ultimul rege din statele Europei de Est, s-a stins din viață la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reședința sa din Elveția. Fostul suveran a fost diagnosticat, în urmă cu un an, cu o boală incurabilă – leucemie cronică – şi tot atunci a anunţat că se retrage din viaţa publică.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui Mihai a fost adus în ţară miercuri, la ora 11.00, cu o aeronavă militară care a aterizat pe Aeroportul Henri Coandă, unde a avut loc o slujbă religioasă. De la aeroport, sicriul cu trupul neînsufleţit al Majestăţii Sale a fost transportat la Castelul Peleş, unde a rămas pentru câteva ore, apoi a fost adus la Bucureşti şi aşezat în Sala Tronului de la Palatul Regal, unde va rămâne până sâmbătă, ziua în care va avea loc înmormântarea, la noua catedrală Episcopală de la Curtea de Argeş.

Toţi cei care vor dori să depună flori şi să se închine la catafalcul Majestăţii Sale vor putea veni la Sala Tronului de la Palatul Regal joi, 14 decembrie, între ora 08.00 şi ora 22.00 şi vineri, 15 decembrie, între ora 08.00 şi ora 22.00. Intrarea este liberă.

Regele Mihai va fi înmormântat sâmbătă, 16 decembrie, 2017, după trei zile de doliu național.