Toggle Menu
  1. Home/
  2. Actual/

Momentele de umilinţă la care a fost supus Regele Mihai după ’89. Cum a fost obligat de două ori să plece din România condusă de Ion Iliescu – VIDEO

Moartea Regelui Mihai a readus în dezbatere două momente controversate din istoria recentă a României. Este vorba despre cele două instanţe când Regelui Mihai i-a fost interzisă şederea în România, pe 25 decembrie 1990 şi pe 7 octombrie 1994. La putere se afla Ion Iliescu, acum preşedinte de onoare al PSD, partid care, prin Gabriela Firea, primarul municipiului Bucureşti, vrea să dea “o importanță mult mai mare Regelui Mihai” prin redenumirea Pieţei Victoriei cu numele fostului suveran al României.

Urcat înapoi în avion de două ori în patru ani

Regele Mihai a fost nevoit să părăsească România de două ori după Revoluţia din 1989. Prima dată s-a întâmplat pe 25 decembrie 1990, când Mihai I a revenit în ţară, alături de alţi membri ai Familiei Regale, dorind să meargă la Mănăstirea Curtea de Argeș pentru a se reculege şi a participa la slujba de Crăciun. Regele Mihai avea un paşator diplomatic olandez şi viză pentru 24 de ore.

Pe drumul spre Mănăstirea Curtea de Argeş, maşina în care se afla Regele Mihai a fost oprită de un baraj al Poliţiei. Apoi, Familia Regală a fost condusă înapoi la aeroport şi obligată să părăsească România. Înregistrările cu acele momente arată cum autorităţile încercau să motiveze decizia.

Filmările din arhiva TVR îl arată pe Generalul Horia Traian Opruţă, Comandant Aviaţia Militară, cum vorbeşte despre obligaţia sa ca ostaş român să le pună la dispoziţie un avion şi să îi ducă în securitate de unde au venit.

“Aceasta este înalta mea conduită profesională, să vă asigur securitatea deplină pentru nişte cetăţeni, indiferent de pe ce meleag sunteţi”, explica Opruţă.

La rândul său, Generalul Valeriu Rozoleanu, şeful Direcţiei Generale Paşapoarte, vorbea despre faptul că intrarea Regelui Mihai în ţară ar fi fost ilegală.

“Avionul cu care dânsul s-a deplasat în ţară deocamdată este sechestrat pentru că a venit într-un mod ilegal. În acelaşi timp îl rog foarte mult, pentru că nu vine niciun ambasador, nu vine nimeni de la Guvern, să mergem la avion aşa cum ne-am înţeles”, spunea în seara zilei de 25 decembrie, Rozoleanu.

Confruntat cu faptul că avionul a avut un permis de intrare, fiind ghidat de turnul de control, Rozoleanu a trecut la ameninţări voalate.

“O să verificăm noi şi lucrul ăsta. Eu îi pun în vedere ca să nu depăşim cadrul şi să nu fim puşi în situaţia ca să se ia măsuri în sensul de a-l invita în alt sens, pentru că dânsul este ilegal la noi în ţară”, concluziona şeful Direcţiei Generale Paşapoarte.

A doua oară când Regele Mihai a fost nevoit să părăsească România a fost pe 7 octombrie 1994, la doi ani şi jumătate de la momentul când Guvernul Theodor Stolojan i-a permis să revină în ţară pentru a participa la slujba de Paşti. De altfel, interdicţia Regelui Mihai de a reveni în România este strâns legată de evenimentul din ’92 şi faptul că Mihai I s-a bucurat de o popularitate imensă în rândul românilor, peste un milion de oameni aşteptând-ul atunci în stradă. Preşedintele Ion Iliescu era îngrijorat de acest lucru, ceea ce a dus la interdicţia impusă Regelui.

În ’94, când Mihai I a încercat să revină în ţară, a fost poftit să urce înapoi în avion la puţin timp după ce a coborât pe scara aeronavei Air France. Pe lângă Regele Mihai, imaginile făcute publice de TVR cu evenimentele de pe Aeroportul Otopeni îl au în centru şi pe Dinu Patriciu, pe atunci deputat CDR.

Dialog între Dinu Patriciu şi autorităţi:

Dinu Patriciu: În momentul de faţă dumneavoastră comiteţi un abuz
Poliţist: Este exercitarea pură a atribuţiilor de serviciu
Dinu Patriciu: Vă puneţi în afara legii, pentru că împiedicaţi un cetăţean român să coboare pe pământul ţării lui
Poliţist: Nu s-a prezentat paşaport românesc, s-a prezentat paşaport englez, nu acordăm viză în acest moment. Nu dăm viză la frontieră. În situaţia dată nu acordăm viză.
Dinu Patriciu: De ce nu acordaţi viză?
Poliţist: Nu acordăm! Poliţia de Frontieră nu acordă viză în situaţia dată
Dinu Patriciu: Cine a refuzat viza?
Poliţist: Nu a refuzat-o…

România i-a reactivat regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să își reviziteze propria țară abia în 1997, după ce Ion Iliescu a fost învins în alegerile prezidenţiale de Emil Constantinescu.

Relaţia complicată între Iliescu şi Regele Mihai

Cât timp Ion Iliescu a fost preşedintele României în anii ’90, Regele Mihai nu a avut acces decât o dată în ţară. A fost şi momentul de cotitură care a dus apoi la interdicţia aspră aplicată împotriva suveranului. Iliescu nu a mai avut ce face după ce Regele Mihai a primit cetăţenia şi, în mandatul câştigat în 2001, şeful statului a fost nevoit să accepte situaţia.

De altfel, în acel an, Ion Iliescu l-a invitat pe Mihai I la Palatul Regal, la redeschiderea unei galerii de artă, moment în care i s-a adresat cu Sire şi i-a strâns mâna. La fel s-a întâmplat şi cu alte ocazii, însă, în 2011, Regele Mihai a refuzat să-i strângă mâna fostului preşedinte, în Parlament, unde Mihai I a susţinut un discurs.

După moartea Regelui Mihai, Ion Iliescu a recunoscut că a avut o relaţie complicată cu acesta. Iliescu a evitat să dea detalii despre revenirea Regelui Mihai în România, în decembrie 1990, când a fost oprit de un baraj al Poliţiei şi condus la aeroport, fiind obligat, din nou, să părăsească ţara, dar şi despre faptul că guvernarea Ilescu i-a interzis fostului suveran să revină în ţară după vizita din 1992.

Cu toate acestea, Ion Iliescu a recunoscut că a nu a avut o relaţie simplă cu Regele Mihai.

“A dovedit un exemplar patriotism în anii grei ai exilului. Revenit în țară, după schimbările din decembrie 1989, a trecut peste dezamăgiri și momente dificile și a devenit avocatul României în efortul ei de integrare europeană și euroatlantică. A fost un exemplu de responsabilitate politică și civică.Relația noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziției. Rațiunea și sensul servirii interesului public, indiferent de poziția în care ne aflam, au fost mai puternice, și, împreună, am reușit să transmitem către partenerii noștri un mesaj puternic, de asumare a valorilor comunității europene”, a scris Ion Iliescu pe blogul său.

Mesajul fostului preşedinte vine ca o încercare de a “spăla” imaginea relaţiei grav afectate de evenimentele din anii ’90, iar aceasta nu este singura încercare de acest gen.

Firea vrea două pieţe cu numele Regelui Mihai în Bucureşti

Unul dintre cele mai vizibile nume din PSD în ultima perioada, Gabriela Firea, a declarat că va propune ca Piaţa Victoriei să poarte numele Regelui Mihai.

“Ceea ce există acum nu este suficient și cred că trebuie să dăm o importanță mult mai mare Regelui Mihai”, a declarat, miercuri, primarul general Gabriela Firea, când a fost întrebată de ce vrea să redenumească Piața Victoriei în contextul în care există o piațetă la doar 800 metri distanță, dedicată Regelui Mihai I.

Aceasta a subliniat, totodată, că ”rămâne în picioare” ideea conform căreia va fi propusă în următoarea ședință a Consiliului General al Municipiului București redenumirea Pieței Victoriei în Piața Regelui Mihai.

Piațeta Regelui Mihai, un spațiu public amenajat la intersecția Șoselei Kiseleff cu strada Ion Mincu, a fost inaugurată pe 25 octombrie 2012, în prezența Majestății Sale, chiar în ziua în care a împlinit 91 de ani. La acea vreme era primar general Sorin Oprescu, iar numele a fost ales deoarece Regele a copilărit în Palatul Kiseleff, aflat în apropiere de piaţetă. În același spațiu a fost dezvelit atunci și bustul Majestății Sale.

Bogdan Buburuz