Mausoleul sutelor de carnivori. De ce este Peștera Urșilor o bijuterie a României

Se împlinesc 41 de ani de când Peștera Urșilor a fost descoperită. În 1975, un miner bihorean devine primul om modern care calcă în superba creație a naturii din Munții Apuseni. Nu este doar o atracție pentru amatorii de speologie sau de arhitectură a Naturii. Este totodată un obiectiv de mare importanță științifică, îndeosebi paleontologică.

Numele este cel care, cu siguranță, reprezintă principalul element de marketing în favoarea Peșterii Urșilor, stârnind curiozitatea turiștilor de pretutindeni. Ceea ce-i face însă să revină regulat sunt formațiunile de stalactite și stalagmite, cele care aprind imaginația fiecărui vizitator și permit o gamă largă de interpretări. Tocmai din acest motiv, pentru a încuraja acest joc al imaginației, formațiunile speologice poartă nume insprate din basme, precum Casa piticilor sau Palatele Fermecate. La atractivitatea obiectivului turistic contribuie desigur și enormele schelete ale răposaților urși ai cavernelor, care în urmă cu 17 milenii, au avut nefericita idee de a hiberna în această peșteră, cea care acum le poartă numele.

Descoperirile speologice dăunează grav mineritului

Nu legenda, ci datele științifice sunt cele care ne dezvăluie că, acum mai bine de 17.000 de ani, peste 140 de urși ai cavernelor și-au găsit sfârșitul în această peșteră. Un cataclism natural, probabil un cutremur, a blocat ieșirea cavernei făcând ca aceste impunătoare carnivore să fie ultimele ființe vii care pătrund în grandiosul edificiu al Naturii, timp de 17 milenii. Totul până în anul 1975, când un miner din satul Chișcău (județul Bihor) observă, în urma unor operații de rutină, o crăpătură într-un perete de stâncă. Această fisură avea să devină singura intrare către această minunată lume a adâncurilor. Este vorba despre Traian Curta, un miner din localitatea bihoreană Chișcău, al cărui nume a devenit asociat, pentru eternitate, cu Peștera Urșilor. Tot el este primul om modern care a călcat vreodată pe „podeaua” acestui mausoleu natural și totodată cel care a descoperit scheletele celor peste 140 de urși ai cavernelor. Rezultatele curiozității lui Traian Curta nu au fost primite pre bine de superiorii lui. Din contră, a fost apostrofat și i s-a cerut să dinamiteze peștera, pentru ca exploatarea minieră să poată continua.

Președintele PSD Bihor, despre CEx: Trebuie lămurită zvonistica

Șeful Direcției Agricole Bihor, acuzații la adresa lui Daea: “Mă hărțuiește!”

Din fericire vestea despre descoperirea minerului din Chișcău a ajuns la urechile speologilor bihoreni, cei care au reușit împiedice distrugerea proaspetei descoperiri și să permită ca, după mai bine de patru decenii, Peștera Urșilor să devină unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale României.

12 poze | Vezi galeria