Considerată de incași drept ”mama cerealelor”, quinoa ar putea deveni o sursă importantă de hrană în viitor, după ce oamenii de știință i-au descoperit secretele genetice, arată un studiu publicat recent în revista Nature.
Cercetătorii de la Universitatea de Științe și Tehnologii King Abdullah din Arabia Saudită spun că progresele științifice ar putea duce la comercializarea la scară largă a cerealei, care este extrem de apreciată și promovată de nutriționiști datorită proprietăților sale nutritive.
În prezent, planta nu este cultivată masiv deoarece, după recoltare, semințele trebuie procesate prin spălare și uscare pentru a fi îndepărtată o substanță toxică și amară numită saponina. Însă oamenii de știință spun că au reușit decodarea genomului quinoa și au identificat o genă ce ar putea fi modificată astfel încât semințele să aibă un gust dulceag.
Potrivit coordonatorului lucrării, Mark Tester, în condițiile creșterii populației planetei, o intensificare a producției de quinoa ar putea contribui la securitatea alimentară, asta deoarece, spre deosebire de alte cereale, quinoa poate fi crescută și în soluri sărace și la altitudini mari. În prezent, este cultivată mai ales în Peru și Bolivia, însă în ultimii ani a devenit extrem de apreciată în Occident, fiind considerată o plantă cu multe beneficii pentru sănătate.
Quinoa este extrem de nutritivă, are un conținut mare de proteine și este bogată în minerale. Nu conține gluten și are un echilibru optim de aminoacizi. De asemenea, boabele de quinoa sunt bogate în vitaminele A, C, D, E, K și vitamine din grupa B-urilor, sunt o sursă extraordinară de calciu, dar conțin și fier, crom, cupru, fluor, iod, magneziu, potasiu, seleniu și zinc.
Semințele de quinoa se gătesc asemănător cu orezul, însă timpul de preparare este mai mic, iar prin fierbere boabele se măresc de patru ori. Cereala este folosită la o mulțime de rețete, de la salate până la deserturi.