Tradiții de Paște: Ce obiceiuri se mai păstrează și ce nu e bine să facem de Înviere

În secolul vitezei și în lumea tehnologiei moderne, tradițiile ținute cu sfințenie până acum de cei bătrâni par obiceiuri demodate, care își mai găsesc cu greu loc în casele românilor în zilele de sărbătoare. Cu toate acestea, de Paște mai sunt tradiții care se păstrează, iar ritualuri precum vopsitul ouălor în Joia Mare, friptura de miel nelipsită de pe masa de sărbătoare și “mersul cu udatul” în casele unde sunt fete nemăritate, se regăsesc încă, în Ardeal, de sărbătorile pascale.

Etnologul Maria Golban Șomlea a explicat pentru Vocea.biz care sunt cele mai comune obiceiuri, păstrate cu sfințenie încă din bătrâni, chiar dacă unele au fost adaptate vremurilor moderne.

“Conform tradiţiei, în ziua de Paşti oamenii au locuinţele curate şi alimentele rituale pregătite. Pasca, ouăle roşii şi mielul constituie elemente purtatoare ale simbolului sacrificiului pascal şi al Învierii, al regenerării, al purificării şi al veşniciei, alimente consumate sacramental. În dimineaţa primei zile de Paşti, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apă neîncepută dintr-un vas în care au fost puse un ou roşu, un ban de argint şi o crenguţă de busuioc, spunând: ‘Să fiu sănătos/sănătoasă şi obrazul să-mi fie roşu ca oul, să fiu dorit/ă şi aşteptat/ă aşa cum sunt aşteptate ouăle roşii de Paşti, să fiu iubit/ă ca ouăle în zilele de Paști‘, apoi se trece peste faţă moneda de argint, zicând: ‘Să fiu mândru/ă şi curat/ă ca argintul şi văzut/ă ca busuiocul’, a spus Maria Golban Șomlea

Etnologul susține că de Paști este bine să ai haine noi, fiind respectat astfel simbolul înnoirii

Tradiții și obiceiuri de Anul Nou și Sfântul Vasile. Cele mai frumoase obiceiuri românești

Tradiții de Anul Nou: de ce trebuie să mănânci struguri în noaptea de Revelion

“Odinioară, fetele şi tinerele neveste coseau cămăşi pentru toţi membrii familiei. Pentru fetele de măritat semnificaţia era şi mai puternică, acestea urmând a purta noile cămăşi atât la biserică, cât şi la joc”, spune Maria Golban Șomlea

Obiceiuri diferite specifice fiecărei regiuni

Cei care se ocupă să inventarieze locurile unde încă se mai păstrează tradițiile de Paște, spun că în fiecare regiune a Ardealului există obiceiuri diferite. De exemplu, în Ţara Moţilor, toaca de la biserică este dusă în noaptea de Paşti în cimitir, unde feciorii satului au sarcina de a o păzi. Dacă toaca va fi furată, cei care n-au reuşit s-o păzească au obligaţia să ofere o masă bogată, în caz contrar, „hoţii” vor fi gazdele ospăţului.

În Maramures, există credinţa că îţi va merge bine dacă prima persoana care îti intră în casă va fi un bărbat. În dimineaţa de Paşti, copiii merg la prieteni şi la vecini să anunţe Învierea Domnului, iar gazdele îi răsplătesc cu ouă roşii.

Etnologul Maria Golban Șomlea mai spune că și în ziua de azi mai sunt câteva superstiții care se păstrează.

„Se zice că nu cei care mănâncă miel în ziua de Paște să nu dea oasele la câini, ci să le îngroape sub un măr, pentru a fi până la Paştele următor frumoşi şi sănătoşi ca mărul. La fel, cojile de ouă se dau pe apă, ca să le dai de ştire şi blajinilor că soseşte Paştele, iar cei care merg de Paşte la biserică să-şi pună un ou roşu în sân, ca tot anul să fie roşii şi frumoși, iar fetele să aibă peţitori”, a enumerat etnologul câteva dintre superstiții

Udatul fetelor, obicei împrumutat de la unguri

În majoritatea localităților din Transilvania, în a doua zi de Paște se păstrează încă obiceiul udatului. Adică bărbații, de obicei necăsătoriți, merg la casele unde sunt fete nemăritate pentru a le uda cu parfum. După ce fetele sunt stropite, acestea trebuie să le ofere udătorilor ouă roșii, prăjituri și câte un pahar cu vin, pentru a le mulțumi că le-au udat. Tradiția spune că fetelor care rămân nestropite de Paști, le va merge rău tot anul.

Obiceiul udatului este preluat în Ardeal de la comunitatea maghiară, însă potrivit siteului legendeleromanilor.ro, această tradiție se mai păstrează și în Banat sau Bucovina.