Tradiții și obiceiuri de Anul Nou și Sfântul Vasile. Cele mai frumoase obiceiuri românești

Românii sărbătoresc în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie Anul Nou, sărbătoare cunoscută și drept Revelion sau seara Sfântului Vasile.

Se mai spune că în noaptea de Sfântul Vasile cerul se despică de trei ori.

De Anul Nou sunt și multe tradiții, dar și multe superstiții populare transmise de generații.

Când se merge cu Sorcova, de fapt. Obiceiuri și tradiții de Sfântul Vasile 2024

La mulți ani de Sfântul Vasile. Cele mai frumoase mesaje și urări în prima zi a…

Vocea.biz ți-a pregătit o listă cu cele mai cunoscute și frumoase tradiții, obiceiuri și superstiții de Anul Nou.

 Tradiții și obiceiuri de Anul Nou și Sfântul Vasile

• În Ajunul Anului Nou, în unele zone se practică mersul cu Pluguşorul şi jocurile cu măşti (capra, ursul, călușul şi cerbul).
• De anul nou copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi, urându-le viaţă lungă, sănătate şi bogăție
• În prima zi a noului an,  în unele zone există obiceiul colindatului cu o căpăţână de porc, ornată cu panglici şi mărgele, tradiţie denumită “Colindul cu Vasilica” (Siva).
• Un alt obicei este cel al Descântării Anului. Feciorii le pețesc pe fetele din sat, cu un cântec: “Slobozim câşlegiile, să mărităm fetele, umblaţi feciori, să fie peţitori”.
• Grupuri mici sau cete de feciori dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei.
• Datina din popor mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, avut ori sărac, aşa va fi omul tot anul.
• În ziua de Sfântul Vasile se zice că este bine să bei mult vin, existând credinţa că atât cât va bea omul în această zi va avea sânge în obraz în timpul anului.
• În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul.
• Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul şi să aibă spor, în popor există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarbă în oală un cap de porc, pentru că aşa cum porcul se îndreaptă numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug.
• Şi în ceea ce priveşte vremea, tradiţia populară are numeroase interpretări. Astfel, conform tradiţiilor, cum este ziua de Anul Nou aşa va fi tot anul, bine sau rău.
• Credinţa populară mai spune că, dacă în ziua de Anul Nou e ger mare şi dacă pe zăpadă se văd mai multe steluţe, e semn că anul ce urmează va fi unul bogat și îmbelșugat.
• De asemenea, dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul bogat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi tot anul care urmează.
• Vorba din popor mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.
• Se mai spune și dacă noaptea de Anul Nou este “lină şi senină”, este un semn că noul an va fi unul bun.
• La 12 noaptea e bine să fii înconjurat de persoane dragi, de rude sau prieteni, de iubit(ă).
• Nu uita că banii pe care să îi ţii în buzunar deschid calea către o situaţie financiară bună şi aduc oportunităţi de a-ţi creşte veniturile.
• Este bine să nu intri în noul an cu datorii neachitate, pentru că asta ar putea atrage pagube financiare şi lipsuri materiale.
• Nu este recomandat nici să dai bani în zilele de 31 decembrie sau 1 ianuarie, altfel riști să rămâi fără bani tot anul, ba chiar să ai și datorii.
• Este recomandat să porți și un de lenjerie intimă roşu, un sutien, o pereche de chiloţi sau un portjartier aduc noroc în anul care vine şi sunt un semn de prosperitate. Este suficient și doar să te îmbraci cu haine noi ori nepurtate.
• Contează foarte mult și pe ce ai mâna la 12 noaptea: dacă ai mâna pe bani, o să o duci bine financiar tot anul, dacă mâna îți e pe partener, relația poate deveni mai serioasă și se va sedimenta.
• Dacă sunt bani, o să-ţi meragă bine cu banii tot anul, dacă e partenerul, veţi avea o relaţie minunată şi înfloritoare, iar dacă e cumva paharul de şampanie e clar că o s-o ţii tot într-o distracţie.
• Nu uita de crenguţa de vâsc pe masă sau atârnată deasupra uşii aduce noroc pe toate planurile.
• În niciun caz nu înlocui calendarul înainte să se termine anul pentru că aduce ghinion, şi nici nu trebuie ruptă ultima filă din calendar înaninte de prima zi a noului an.
• Chiar dacă coşul de gunoi e plin ochi, nu îl arunca în prima zi din an şi nici altceva din casă deoarece vei avea parte de ghinion.
• Sub nici o formă spăla în prima zi a noului an şi este indicat să ai casa cât mai curată.
• Poți, de asemenea să îți notezi pe o listă toate lucrurile pe care le dorești pentru anul ce vine și va trebui să o porți la tine în noaptea de Revelion.

Prima zi a Noului An. Sfântul Vasile cel Mare

Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 şi 379 în timpul conducerii împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadociei, din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile. Tatăl său a fost învățător în cetate.

Sfântul Vasile a fost tot timpul dedicat învățăturii și cunoașterii fiind înzestrat cu un har pentru cunoaștere și credință.

În anul 370 Sfântul Vasile a fost numit arhiepiscop al Cezareei și condus biserica în vremuri foarte grele. Este important de știut că în tradiția populară Sfântul Vasile l-a rugat pe Dumnezeu să îi încredințeze o zi. Domnul i-a dăruit prima zi din an, cea a Anului Nou.

Sfântul Vasile bucuros a luat un clopoțet, apoi a legat de toartă o crenguță de busuioc și a urcat în ceruri pentru a-i ura lui Dumnezeu lucruri bune. Povestea spune că de aceea a devenit un obicei de a merge cu sorcova în prima zi a noului an.

Uratul în prima zi din an. Sorcova

În Ajunul Anului Nou, în unele zone se practică mersul cu Pluguşorul şi jocurile cu măşti (capra, ursul, călușul şi cerbul).

În dimineața noului an, pe 1 ianuarie, se merge cu Semănatul sau cu Sorcova.

Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie).

Sorcova a început să fie realizată dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf.

Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timpul uratului, aceştia ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru.

După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este confecționată astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale.

În zona Făgăraşului este obiceiul ca de Anul Nou să se pună pe masă 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte.

Fete şi feciori sau perechi de fete şi feciori intră pe rând în casă şi întorc fiecare dintre ei câte o farfurie şi ce se află sub farfurie le arată ca aşa le va fi ursitul(a) sau că aşa le va fi norocul sau dacă se vor căsători.

Sub farfurie întâlnim mai multe obiecte, cum ar fi oglinda, paharul de țuică, cărbunele, sarea sau banii. Oglinda înseamnă mândrie, paharul de tuică semnifică faptul că viitorul soț ar fi băutor, pâinea este simbolul  bogăției și înseamnă că vom avea un an nou îmbelșugat, cărbunele  fiind de culoare neagră, nu poate însemna decât urâțenie sufletească și lucruri urâte, sarea este semn de sărăcie, dacă întâlnim bani nu cred că trebuie să mai precizăm că e semn de avuție, de an bogat.

Sărbătorile de iarnă la români încep cu Postul Crăciunului (15 noiembrie) şi țin până la Sfântul Ioan (7 ianuarie).

Este o perioadă bogată în obiceiuri, diferite de la o zonă la alta, fiind în mare parte  bazată pe marile sărbători creştine prăznuite în această perioadă.

Boboteaza, serbată în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi are, pe lângă înțelesurile creştine momentul naşterii spirituale a Mântuitorului, trăsături de mare sărbătoare
populară.

De Anul Nou în toată lumea sunt obiceiuri și tradiții, iar românii sunt recunoscuți pentru multitudinea de obicei, diversitate și frumusețetea datinilor de sărbători.

Mulți străini sunt impresionați de Tradițiile și obiceiurile noastre de Anul Nou, dar chiar și pentru noi este un spectacol în toată regula, sărbătorile la țară sau în zone precum  Bucovina, Moldova, Maramureș.