Studenții și elevii vor discuții cu guvernul. Programul „Investește în tine” poate fi periculos pentru tineri

Vocea.biz / 30.05.2018
Studenții și elevii vor discuții cu guvernul. Programul „Investește în tine” poate fi periculos pentru tineri

Organizațiile elevilor și studenților atrag atenția că, în lipsa unei consultări publice, programul „Investește în tine” poate deveni unul periculos pentru tineri. Elevii și studenții atrag atenția asupra faptului că garantarea creditelor ar putea duce la diminuarea banilor care merg către educație și subliniază că în lipsa unei educații financiare temeinice, cei care vor lua credit vor ajunge să fie executați silit.

Consiliul Național al Elevilor (CNE), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Tineretului din România (CTR) solicită o întrevedere cu guvernul pentru a discuta pe tema programului “Investește în tine”. Elevii și studenții atrag atenția asupra pericolelor din spatele programului în situația în care executivul se pregătește să adopte o Ordonanță de Urgență în acest sens.

Organizațiile avertizează, oferind exemple și din alte state, că adoptarea unui astfel de program ar putea duce la scăderea banilor disponibili pentru educație, în paralel cu creșterea taxelor de școlarizare.

“Ne exprimăm surprinderea și dezamăgirea deopotrivă că un astfel de program, cu un impact semnificativ asupra categoriilor mai sus menționate, poate să fie propus spre adoptare fără o amplă consultare prealabilă, prin Ordonanță de Urgență a Guvernului. În cazul elevilor și studenților, adoptarea unui astfel de program, în circumstanțe încă necunoscute, poate conduce, cum s-a întâmplat în marea majoritate a statelor în care a fost adoptat un astfel de mecanism de cost sharing (împărțire a costurilor între stat și elevi/studenți sau familiile lor), la scăderea masivă a bugetului alocat de statul român pentru educație și la o creștere majoră a taxelor de școlarizare, în condițiile în care majoritatea cheltuielilor eligibile pentru a fi „decontate” prin intermediul „împrumutului” sunt cheltuieli pe care statul român ar trebui să le acopere conform Constituției României,” se arată într-un comunicat de presă transmis de organizațiile tinerilor.

Nu doar creșterea costurilor asociate școlarizării reprezintă o problemă, spun Asociațiile. Tinerii nu au o educație financiară solidă, un lucru recunoscut și de guvernanți, iar contractarea creditelor ar putea duce la executarea silită tocmai a tinerilor aflați în situații dificile.

“De asemenea, nu putem să nu ne referim la declarațiile ministrului finanțelor publice din martie 2018, conform cărora „70% din populaţie nu a avut experienţa datoriilor” respectiv „aproape 90% din populaţie are un nivel redus de înţelegere a problematicilor legate de bani sau întâmpină dificultăţi în a utiliza concepte financiare”. Este o campanie masivă de împrumuturi în folosul populației, în aceste condiții? Practic, statul încurajează băncile să dea împrumuturi nesigure, oferindu-le garanția că va plăti eventualele datorii, dar, după acest pas, statul se va îndrepta împotriva celor care au făcut împrumuturi pentru a recupera banii pe care i-a dat băncilor. Astfel, tinerii se pot trezi mai ușor în situația de a fi executați silit, în imposibilitatea de a lua credite mai târziu, când, de exemplu, vor dori să își cumpere o locuință, sau, în cazul în care nu reușesc să completeze programul de studii pentru care s-au împrumutat, și datori și fără calificarea vizată,” se mai arată într-un comunicat de presă transmis de ANSOR.

În lipsa unor consultări publice cu părțile implicate, ANSOR se opune unei astfel de program.

„ANOSR nu consideră oportună implementarea unui sistem de acordare a unor credite în vederea susținerii cheltuielilor legate de accesul, studiul și întreținerea studenților, în condițiile în care acesta nu este supus dezbaterii într-un mod corespunzător. În ciuda unor avantaje pe termen scurt, acest sistem ar destabiliza, din punct de vedere economic, un număr important de studenți/absolvenți. Modul în care se încearcă adoptarea acestui program național ridică semne de întrebare serioase. Dacă termenul de implementare conform Programului de guvernare este 1 ianuarie 2019, de unde toată această grabă? Apreciem facilitățile acordate studenților în ultima perioadă, însă sustenabilitatea acestora este afectată prin posibila adoptare a acestor măsuri,” precizează Marius Deaconu, președinte ANOSR.

Nici organizațiile elevilor nu văd cu ochi buni adoptarea unei astfel de Ordonanțe de Urgență.

„Un proiect cu atât de multe ramificații și implicații, în special de natură financiară, ar trebui să fie amplu dezbătut în spațiul public și să aibă o puternică componentă de consultare a actorilor relevanți. Într-o țară în care educația financiară nu se predă unitar, în care nu există o formare prealabilă a tinerilor în ceea ce privește gestionarea banilor și în care sistemul de învățământ are lipsuri majore, trebuie să ne întrebăm dacă nu cumva reorientarea către alte mijloace de sprijin este mai oportună,” spune Ioana Băltărețu, președinte CNE.

Guvernanții sunt chemați la discuții pentru a se găsi o formulă optimă de sprijin pentru tineri.

„Probabil că Guvernul vrea să intre bani în economie fără să crească datoria externă și atunci s-a gândit că în loc să se împrumute mai mult statul ar fi mai bine să se împrumute brusc sute de mii sau milioane de cetățeni, în special tineri și, dacă se poate, care nu înțeleg prea bine în ce se bagă făcând un credit. Evident, un acces mai ușor la împrumuturi pentru unele dintre categoriile de cheltuieli propuse poate să fie benefică, însă nu trebuie să fie încurajată o îndatorare a tinerilor pe scară largă și în niciun caz nu trebuie să ajungem în situația în care statul nu își asumă finanțarea corespunzătoare a educației. Guvernul e dator să evite heirupismul, să cheme părțile interesate la masa discuțiilor și să permită o dezbatere publică amplă înainte de a lua decizii cu impact atât de mare, astfel încât să fie identificate și evitate consecințele negative care pot să apară și să nu ne trezim peste 5 ani cu o mare problemă socială și financiară,” explică Mihai Dragoș, președinte CTR.

Citește și...