Ministrul Educaţiei, despre locurile în universităţi: Am ţinut cont de repartizările istorice

Ministrul Educaţiei Naţionale, Valentin Popa, a declarat, luni, că cifrele de şcolarizare pentru anul universitar 2018 – 2019 care au fost prezentate până acum sunt cifre ”preliminare” care vor suferi modificări la alocarea finală.

Popa afirmă că pentru prima dată există o fundamentare a acestor cifre, alocându-se locuri speciale pentru domeniile prioritare şi pentru elevii care provin din mediul rural, dar precizează că s-a ţinut, totuşi, cont de repartzările istorice de până acum, în proporţie de 90 la sută chiar în ceea ce priveşte studiile de licenţă, titrează News.ro.

Valentin Popa a explicat, luni, într-o conferinţă de presă că cifrele de şcolarizare pentru anul universitar 2018 – 2019 sunt ”preliminare” şi vor mai suferi modificări până la debutul anului universitar, diferenţa urmând a fi ”semnificativă”.

Acesta a explicat faptul că, pentru studiile de licenţă, sunt 62.000 de locuri bugetate, dintre care 5.000 pentru domeniile prioritare şi 2.000 pentru elevii care provin de la licee din mediul rural. La master sunt 35.600 de locuri bugetate, tot aşa, existând locuri speciale pentru domeniile prioritare.

MEN: Rata finală de promovare în a doua sesiune a examenului de Bacalaureat este de 29,7%,…

Ministrul Educaţiei: Avem o criză de scriitori de manuale

”Este pentru prima dată după intrarea în vigoare a Legii 1, când, pe site-ul Ministerului, apare o repratizare preliminară la această dată pentru univerisităţi. De asemenea, este pentru prima dată când apare o fundamentare a acestei cifre, de asemenea, publicată pe site-ul instituţiei. Aşadar, am dat dovadă de o maximă transparenţă în această privinţă”, a declarat Valentin Popa.

Ministrul Educaţiei a precizat că încă din anul 2014 s-a discutat despre alocarea de locuri speciale pentru domeniile prioritare.

”Susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României era necesră încă din anul 2014. În mediul academic, la Consiliul Naţional al Rectorilor, am discutat de nenumărate rânduri. În tot  acest timp, am fost cu toţii conştienţi că această alocare va afecta inevitabil numărul de locuri atribuit universităţilor tradiţionale ale României, din simplul motiv că acestea nu au preponderent programe de studii care să fie direct axate pentru programele prioritare. De dezvoltare. Repet, ceea ce avem în momentul de faţă este o repartizare preliminară, mai sunt de repartizat locurile de rezervă şi alte transformări de locuri”, a mai spus Valentin Popa.

Ministrul Educaţiei a afirmat că în alocarea prliminară s-a ţinit cont de cifrele istorice şi de statistice din anii anteriori.

”Deşi nu au fost fundamentate niciodată de niciun ministru până acum, totuşi, am ţinut cont de cifrele repartizate istoric sau statistic, în anii precedenţi, într-o proporţie de 90 la sută la licenţă şi 80 la sută la master. Doiresc să subliniez încă odată că niciun ministru al Educaţiei nu a dat niciodată socoteală, nu a explicat, nu a motivat şi nu a fundamentat distribuirea locurilor pe universităţi. Nu am ştiut niciodată de ce unei universităţi îi alocăm 4.000 de locuri şi alteia 2.000 de locuri. În ultii opt ani, sunt universităţi care şi-au dublat numărul de locuri, în timp ce altele le-au înjumătăţit”, a mai spus Valentin Popa.

Valentin Popa a respins acuzaţiile potrivit cărora alocarea cifrelor s-a făcut pe criterii politice, afirmând că sunt multe universităţi ai căror rectori au semnat scrisoarea pentru susţinerea sa pentru funcţia de ministru al Educaţiei, dar au avut cifre de scolarizare diminuate.
”Nu poate fi vorba de alocări pe criterii politice”, a spus ministrul, adăugând că zece dintre universităţile reprezentate de rectori care au semnat scrisoarea respectivă au locurile diminuate.

Acesta a firmat că MEN susţine universităţile tradiţionale, apreciind că cele cinci universităţi din Consorţiul Universitaria au alocate o treime dintre locurile bugetate, în timp ce restul de 50 de universităţi de stat din România primesc două treimi dintre lociurile rămase.

Precizările ministrului vin în urma criticilor privind repartizarea locurilor pentru studiile universitare de licenţă, master şi doctorat finanţate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 – 2019.

Ministerul susţine că domeniile prioritare de dezvoltare a României sunt bioeconomia, tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor, energie, mediu şi schimbări climatice, eco-nanotehnologii şi materiale avansate şi sănătatea, iar urmare a alocării a 8% din locurile la licenţă şi a 12,5% din locurile la master pentru susţinerea acestor domenii prioritare universităţile care nu aveau în portofoliu preponderent astfel de programe au suferit în acest an o uşoară diminuare a locurilor repartizate.

Ministerul mai susţine că o altă problemă o reprezintă “derapajele” universităţilor de la buna guvernanţă.

Reprezentanţii Ministerului aduc critici dure Universităţii Bucureşti, spunând că la această instituţie sunt dezvoltate programe mai degrabă pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre didactice titulare, decât pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii cu privire la absolvenţi şi că este “surprinzător” că ARACIS a acordat acestei instituţii de învăţământ superior, la cea mai recentă evaluare instituţională, calificativul “grad de încredere ridicat”.

Rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, a anunţat că va da în judecată Ministerul Educaţiei pentru că a redus numărul locurilor bugetate şi vorbeşte despre “triumful mediocrităţii şi al găştilor politice”, afirmând că nu există nicio justificare raţională pentru reducerea numărului de locuri repartizate pentru anul 2018-2019 la toate cele trei studii de licenţă şi că aceasta va afecta foarte mult Universitatea Bucureşti.

La doctorat, spune Mircea Dumitru, reducerea va avea un impact de peste 3,6 milioane de lei, în timp ce la master şi la licenţă – 5,4 milioane de lei. El afirmă, ironic, că le va recomanda studenţilor să îşi facă masteratul sau doctoratul la tractoare sau la ingineria motostivuitoarelor, “fără ifose de ştiinţe umaniste”, adăugând că, oricum, pentru a conduce România au nevoie doar de o diplomă de inginer “luată de la universităţi de anticameră politică”.