Cathedral Plaza, ”un caz care nu are precedent” – Bucureștenii ar putea plăti nu doar costul demolării, dar și despăgubiri pentru dezvoltator

Bucureștenii ar putea sfârși prin a plăti nu numai costul demolării clădirii Cathedral Plaza, dar și eventuale despăgubiri cerute de dezvoltator, dacă nu apar dovezi prin care să se demonstreze că dezvoltatorul Millennium Building Development a acționat cu rea intenție atunci când a obținut autorizația de construcție de la Primăria Sectorului 1, autoritate care nu avea competența de a o emite.

Scenariul, detaliat pentru Vocea.biz de experți în domeniu, vine în contextul în care un astfel de caz nu are un precedent în cazuistica din țara noastră.

În mod normal, Primăria ar trebui să ceară în instanță ca dezvoltatorul să achite costul demolării.

Există însă prevederi CEDO de care dezvoltatorul ar putea să se folosească pentru a evita plata demolării clădirii (operațiune care ar putea costa 70 de milioane de euro – cifra avansată de dezvoltator) și a obține despăgubiri pentru investiția făcută în ridicarea turnului de 19 etaje, care vor fi plătite, în cele din urmă, din banii contribuabililor.

Cum arăta Gabriela Firea acum 20 de ani. Imaginile pe care toți românii le-au uitat

Firea, înaintea CEx: Cred că se va propune excluderea mea. Urmăreşte să fie daţi afară din…

În ceea ce privește operațiunile de demolare, acestea vor fi, cel mai probabil, de lungă durată, dat fiind că specificul zonei nu permite procedura imploziei, iar operațiunile nu numai că vor transforma zona în șantier, dar, cel mai probabil, vor bloca și traficul.

În ce poziție s-ar putea plasa dezvoltatorul clădirii

Avocatul Dumitru Dobrev, specialist în cazurile care implică litigiile în construcții, spune că se așteaptă ca actorii implicați în caz – Primăria Generală, Primăria Sectorului 1 și dezvoltatorul – să se dea în judecată reciproc, încercând să își atenueze pagubele.

”Este un caz care nu are precedent. Până acum s-au mai anulat autorizații de construcție, iar când a fost cazul, clădirile a cărei construcție fusese începută au fost demolate de dezvoltatori pe cheltuiala lor. Nu s-a mers până la consecințele ultime”, a declarat Dumitru Dobrev pentru Vocea.biz.

Dobrev a spus că scenariul clasic în astfel de cazuri, în care primăria dă în judecată dezvoltatorul pentru a recupera banii dați pe demolarea unei clădiri ar putea fi inversat în acest caz.

”În situația aceasta mai degrabă dezvoltatorul s-ar putea îndrepta împotriva Primăriei Generale. Firma a oținut o autorizație de construcție de la Primăria Sectorului 1. Curtea de Apel din Suceava, admițând demolarea, a constatat că nu Primăria Sectorului 1 trebuia să dea autorizația, ci Primăria Generală. Dar să ne punem în locul investitorului. Eu, pentru că am primit autorizația, mă apuc de lucru, pentru că m-am încrezut în Primărie. Acum instanța care știe mai bine dreptul, spune că actul a fost greșit emis, că a fost emis de o autoritate necompetentă”, a explicat Dobrev.

”Dacă clădirea se demolează și se dovedește că eu, neștiutor, nu am acționat de așa manieră încât să induc în eroare autoritățile, dacă am fost de bună credință, pentru că nu sunt obligat să fiu doctor în urbanism, atunci rezultă că primăria mi-a produs o pagubă, m-a făcut să înmormântez niște bani în fier beton și să pierd toți banii din chirii pe care i-aș fi încasat în următorii 50 de ani”, spune avocatul.

Cine ar putea achita nota de plată a demolării

Dumitru Dobrev spune că, atâta timp cât nu se poate dovedi că dezvoltatorul a acționat altfel decât cu bună credință, acesta are de partea sa pârgiile de a câștiga un proces cu Primăria Generală.

”Nu putem exclude varianta existenței unei înțelegeri între dezvoltator și Primăria Sectorului 1, să se fi mers intenționat la Primăria Sectorului I, însă aparența este una de bună credință, momentan, de partea dezvoltatorului. Meciul se joacă”, a declarat Dobrev.

Avocatul spune că bucureștenii se pot aștepta la alți ani de procese în care dezvoltatorul, Primăria Generală și Primăria Sectorului 1 să se judece între ele pentru a se stabili cine trebuie să plătească demolarea.

”Primăria Generală va trebui să demoleze clădirea. Dacă se va pune problema de ce să plătească instituția milioanele de euro necesare demolării, cred că Primăria Generală va încerca să se îndrepte întâi împotriva dezvoltatorului, apoi împotriva Primăriei Sectorului 1. La fel, dezvoltatorul se va îndrepta împotriva Primăriei Generale și a Sectorului 1. Va fi ca la domino. Cea mai vulnerabilă parte aici cred că va fi Primăria Sectorului 1, primăria care a emis autorizația”, a declarat Dobrev.

”Oricum, vor fi procese care vor dura ani de zile, poate 10 ani, poate cinci. Nu se va rezolva nimic prea curând”, a adăugat acesta.

Dobrev a explicat că, dacă în cazuistica din România nu există un precedent care să servească drept ghid într-un astfel de proces, există o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), emisă într-un caz din Bulgria, care ar putea fi speculată de avocații dezvoltatorului.

”CEDO a condamnat Bulgaria într-un caz în care statul a demolat o clădire, considerând că s-a încălcat dreptul la proprietate. Chiar și în cazul demolărilor de clădiri ilegal construite, CEDO le acceptă numai dacă aceste operațiuni au loc repede”.

Ce acțiuni va întreprinde Primăria Generală

Decizia demolării turnului ridicat lângă Catedrala Sfântul Iosif, din București, a fost luată în 2011, după ce Arhiepiscopia romano-catolică din București contestase validitatea autorizației de construcție a clădirii.

Deși inițial arhiepiscopul Ioan Robu acceptase ridicarea clădirii de birouri în vecinătatea catedralei, obținând acordul dezvoltatorului de a ceda Arhiepiscopiei un etaj și mai multe locuri de parcare, ulterior acesta a contestat construirea turnului.

În contestație se arăta că nu există un studiu care să stabilească dacă ridicarea clădirii va duce la slăbirea structurii de rezistență a catedralei aflată la mai puțin de 10 metri, așa cum prevedea legea.

Potrivit Primăriei Generale, care a fost obligată prin decizie judecătorească să demoleze clădirea, cele două licitații lansate până în prezent pentru găsirea unei firme care să facă planurile de demolare au eșuat, una pentru că aplicanții nu au îndeplinit criteriile licitației, a doua pentru că nicio firmă nu s-a prezentat.

O altă licitație pentru comandarea unui studiu de fezabilitate a demolării este prevăzută pentru acest an.

Vocea.biz a încercat să o contacteze pe Gabriela Firea, primarul general, pentru a afla dacă există planuri de recuperare a costurilor demolării de la dezvoltator, însă aceasta nu a fost disponibilă pentru comentarii.

Între timp, Arhiepiscopia romano-catolică din București o acuză pe Gabriela Firea că tergiversează operațiunile de demolare a clădirii, menționând legăturile pe care aceasta le-ar avea cu Daiana Voicu, deținătoarea companiei de dezvoltare imobiliară Willbrook, care s-a ocupat de construcția turnului.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Arhiepiscopei, Francisc Doboș, Daiana Voicu ar fi nașa de cununie a Gabrielei Firea.

În ceea ce privește dezvoltatorul turnului, Millennium Building Development, acesta a comunicat că așteaptă în continuare ca clădirea să primească documentele necesare pentru a intra în folosință, afirmând că avizele au fost acordate în mod legal, iar demolarea ar fi absurdă.

Ce ar presupune demolarea unui turn în centrul Capitalei

Metoda efectivă de demolare a Cathedral Plaza și costurile pe care această operațiune le-ar implica depind de metoda aleasă și caracteristicile construcției, însă varianta rapidă care implică explozibili este exclusă, a declarat pentru Vocea.biz inginerul Ion Catana, specialist al companiei de demolări Tab Construct.

”Primăria trebuie să angajeze un specialist care să dea expertiza de demolare. Oricum, implozia este exclusă într-o astfel de zonă, se poate doar demolare de sus în jos, cu găuri în pereți, eventual cu echipamente hidraulice”, a declarat inginerul.

”Trebuie văzut cât de groși sunt pereții, cum e armătura, ce clasă de beton s-a folosit. Va fi o lucrare de amploare, dar nu se poate spune cu siguranță de ce este nevoie până nu există o expertiză. Primăria trebuie să găsească un expert”, a adăugat acesta.

Costurile demolării turnului au fost estimate de dezvoltator la 70 de milioane de euro.

Potrivit specialiștilor, demolarea unei clădiri într-un astfel de spațiu aglomerat ar implica cel puțin o macara turn, ceea ce va face foarte posibil ca traficul în zonă să fie restricționat pe durata lucrărilor.

Demolarea în sine se face pe bucăți, de sus în jos, care vor fi aduse la sol cu ajutorul macaralei.

Demontarea presupune folosirea ciocanelor hidraulice, care vor cauza nu doar poluare cu pulbere, dar și poluare fonică.

De asemenea, evacuarea molozului, care nu poate fi făcută decât pe timp de noapte, ar putea duce la creșterea zgomotului în zonă.

Potrivit specialiștilor, o astfel de demolare pe bucăți poate dura mai mult de un an.