Toggle Menu
  1. Home/
  2. Social/

Clădirile istorice ale Capitalei, lăsate în paragină sau renovate cu polistiren – FOTO – VIDEO

Clădirile de patrimoniu ale Bucureștiului sunt, în multe cazuri, lăsate în paragină din lipsa unei strategii care să pună accent și pe clădiri, nu doar monumente, iar în alte cazuri sunt renovate de noii proprietari fără respectarea normelor, arhitectura fiind alterată iremediabil și cu rezultate estetice îndoielnice, se arată în raportul pentru București al Ordinului Arhitecților din România.

Clădirile de patrimoniu sunt ignorate de autorități, se arată în raport, care amintește că, potrivit Strategiei Sectoriale în Domeniul Culturii și Patrimoniului Național, în cazul a 98,5% din totalul de monumente starea fizică nu este monitorizată, iar pentru 93% dintre acestea nu se cunoaşte proprietarul.

O contabilizare independentă realizată în anul 2015 arăta că în centrul Bucureştiului erau în jur de 400 de clădiri nefolosite – case, vile, foste fabrici sau ateliere – lăsate în paragină.

Potrivit Legii 422/2001, primăria trebuie să asigure paza monumentelor abandonate sau aflate în litigiu, lucru care nu se petrece.

De multe ori, arată raportul, clădirile vechi, de patrimoniu, devin o resursă de materiale de construcții, dispărând pe bucăți pe măsură ce trece timpul. Legislația românească nu prevede posibilitatea ca autoritățile să poată executa lucrări în contul proprietarilor (chiar și atunci când există un litigiu privind proprietatea), urmând apoi să își recupereze banii de la aceștia, așa cum se întâmplă în alte țări.

Demolarea clădirilor de patrimoniu

Lăsarea clădirilor de patrimoniu în stare de paragină are drept consecință, deseori, degradarea acestora până la punctul în care unica soluție rămasă este demolarea, se arată în raportul Ordinului Arhitecților.

În București există clădiri cu cu regim de protecţie, dar pentru care nu există politici de conservare și de dezvoltare a potențialului cultural și economic.

În vederea profitului imobiliar rezultat din folosirea terenului, unele clădiri sau corpuri de clădiri monument au fost vizate spre demolare, obținându-se declasarea din categoria de monument.

De cele mai multe ori, legitimarea demolărilor s-a făcut invocându-se stărea avansată de insalubritate a clădirilor sau mari de reabilitare.

Potrivit Ordinului Arhitecților, degradările au atins stadiul în care clădirile pun în pericol siguranța cetățenilor, prin desprinderea decorațiilor de pe fațade, uzura fizică a echipamentelor și finisajelor, apărând riscul de prăbușire în caz de seism.

În locul renovărilor, este deseori aleasă soluția mai simplă – elementele de fațadă sunt distruse de Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Demolările vizează, de regulă, halele și fabricile, care lasă apoi loc proiectelor imobiliare sau unor lanțuri comerciale.

Grăitoare sunt cazurile Halei Matache sau a casei negustorești de pe strada Matei Voievod, construită în 1901 și demolată anul trecut.

Decizia de demolare în cazul casei negustorești a fost luată deoarece PUZ-ul Sectorului 2 prevedea doar protejarea monumentelor istorice, nu și a caselor de patrimoniu.

Renovare cu polistiren și termopane

Potrivit raportului, o interpretare abuzivă a legii a dus la distrugerea fațadelor multor clădiri istorice, acestea fiind refăcute cu polistiren și termopane, de multe ori cu rezultate estetice îndoielnice.

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construire spune că orice intervenție la interior, indiferent că este vorba de o clădire veche sau de un imobil nou, necesită autorizare de construire.

În schimb, intervențiile pe fațade, care nu aduc modificări caracteristicilor arhitecturale, nu necesită avizare nici măcar de Direcția pentru Cultură a Municipiului București (DCMB).

Potrivit Ordinului Arhitecților, mulți proprietari de clădiri istorice au inclus la această categorie lucrările de reabilitare, apărând cazuri în care fațadele au fost reabilitate prin placarea cu polistiren, care a adus și intervenții incorecte pe clădiri istorice (modificarea texturii, a cromaticii, a tâmplăriilor).

Un caz faimos este cel al unei clădiri istorice din strada George Georgescu.

Arhitecții atrag atenția că tehnicile de reabilitare termică cu polistiren pe pereţi din zidărie veche, nu doar distrug fațadele istorice, ci creează probleme de impermeabilitate, igrasie și umiditate.

Lipsa personalului pentru monitorizarea clădirilor

Raportul arată că lipsa de personal și de fonduri ale Direcției pentru Cultură a Muncipiului București (DCMB), care aprobă intervențiile asupra clădirilor istorice, face ca această instituție să fie în stare de blocaj.

Datele arată că din 200 de documentații de avizare depuse, în medie, în fiecare lună, doar 30% sunt rezolvate, restul fiind reportate spre lunile viitoare.

În plus, spune raportul, Primăria Generală București nu colaborează cu (DCMB) în vederea emiterii de poziții oficiale comune și corelate.

O altă problemă este lipsa specialiștilor din instituțiile statului, arată Ordinul Arhitecților. Modul de realizare a intervențiilor reflectă lipsa de cunoaștere a comportamentului specific al clădirilor istorice: structură, permeabilitate higro-termică a zidurilor etc, precum și necunoașterea diferenței dintre reabilitare, renovare, restaurare sau conservare.

Dan Radu