Țara noastră este expusă inundațiilor grave, însă viitura secolului ar provoca un dezastru în România

O inundație extremă, cu o rată de producere de 1 la 100 de ani, în care au loc umflări ale cursurilor de apă din toată țara, ar afecta 818.000 de români și 3.550 de localități, se arată în raportul privind riscurile care pot afecta România realizat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSR).

În jur de 6% din rețeaua de căi ferate din țara noastră ar fi afectată, alături de 700 de kilometri de drumuri naționale, 1.300 de kilometri de drumuri județene și 1.000 de kilometri de drumuri rurale.

Potrivit analizei de risc a IGSR, inundațiile extreme pot afecta 204 puncte de distribuție a apei pentru consumul uman, 79 de arii protejate, 86 de zone de importanță comunitară, 100 de zone naturale protejate.

În ceea ce privește obiectivele de importanță culturală, sunt la risc 286 de biserici, 15 monumente și 12 muzee.

Cod roșu de inundații în România! Vremea a făcut prăpăd în acest județ. Zeci de case…

Sistemul RO-ALERT intră în faza de testare. Bucureștenii vor primi mesaje test pe dispozitivele mobile

Inundațiile istorice extreme din România

În cadrul analizei de risc au fost analizate inundațiile istorice (de mare amploare) petrecute în perioada 1960 – 2010.

În intervalul analizat au avut loc aproximativ 400 de inundații importante, 39 dintre ele fiind considerate indundații istorice, date fiind magnitutinea și consecințele negative.

36 din inundațiile istorice au avut loc pe bazinele râurilor interioare și 3 pe bazinul Dunării.

Potrivit datelor IGSU, inundațiile din intervalul studiat au ucis 237 de persoane – o rată de 6,6 decese pe inundație. Cel mai mare număr de victime a fost înregistrat în bazinul Siretului – 140.

S-au remarcat prin consecințele negative inundațiile din perioada 2005-2006, care au afectat peste 1,5 milioane de oameni.

S-au înregistrat atunci 93 de decese, iar pagubele aduse infrastructurii s-au ridicat la peste 2 miliarde de euro.
Cele mai expuse regiuni la inundații

Harta riscului de inundații arată că cele mai expuse județe la acest fenomen sunt Galați, Bacău, Vrancea, partea nord-estică a Vasluiului, Dolj, Teleorman și partea sudică a Gorjului.

Un exemplu relevant sunt inundațiile din Galați, din 2013, care au afectat 39 de localități, au distrus 73 de gospodării, au afectat 2.726 de case, au ucis 10 persoane și au dus la relocarea a 8.583 de persoane.

227 de oameni și 752 de animale au fost salvate.

Un alt pericol îl reprezintă inundațiile cu declanșare rapidă, în care debitul apelor depășește 10.000 de metri cubi pe secundă.

Astfel de episoade au fost raportate în 24 de ani din intervalul studiat. Dintre acestea, cele mai semnificative au fost cele din 1999, 2006 și 2010.

Inundațiile din 2006 au fost cele mai grave raportate la consecințele sociale și economice.

15.834 de persoane au fost atunci evacuate iar 154 de localități afectate,

1.774 de case au fost inundate din care 443 distruse, 64.350 de hectare de teren arabil au fost compromise, 6,8 kilometri de drumuri naționale și 593 de kilometri de drumuri județene au fost afectate.

Strategia națională de prevenire a inundațiilor

O strategie națională de prevenire a inundațiilor a fost întocmită după evenimentele din 2005.

Potrivit Agenției Naționale de Meteorologie, inundațiile din 2005 au avut cea mai mare durată din ultima sută de ani – din februarie până în septembrie.

În anul următor, viitura de pe Dunăre atingea cel mai mare nivel înregistrat de la 1895.

De altfel, creșterea debitelor este o tendință constatată în ultimii 166 ani fiind cauzată în principal de schimbările climatice şi îndiguirea în amonte a Dunării şi a afluenţilor.

Acest debit suplimentar conduce la supraînălţări ale nivelului apei cu 40-50 cm pe tot sectorul românesc al Dunării ceea ce implică costuri suplimentare pentru a asigura acelaşi grad de protecţie împotriva viiturilor, a cetăţenilor şi bunurilor acestora.

Schimbările climatice au contribuit și la creşterea cu 34 de centimetri a nivelului Mării Negre în perioada 1860-2004, punând în pericol zona de coastă pe care există construcții.

Strategia națională de prevenire a inundațiilor pune în prezent mai mult accent pe crearea de spațiu pentru râuri, protejarea luncilor inundabile, creșterea suprafeței de pădure în bazinele hidrografice torențiale și mai puțin pe încorsetarea râurilor între diguri.