Cutremurele care au îngrozit România. Ultimul seism puternic a avut loc în ’77 – VIDEO

România a trecut, de-a lungul anilor, prin adevărate momente de groază din cauza cutremurelor. Zona Vrancea este cunoscută drept una cu o pronunţată activitate seismică, astfel că unele cutremure de mai mare intensitate s-au resimţit de-a lungul timpului pe teritoriul României.

Potrivit specialiştilor, în România au loc frecvent astfel de fenomene deoarece există un risc seismic major în privinţa cutremurelor între 6 şi 7 grade pe scara Richter. Din acest punct de vedere, zona seismică Vrancea este cea mai importantă, prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate şi caracterul persistent şi concentrat al epicentrelor. Pe viitor, un seism major ar putea provoca pagube extrem de mari şi victime omeneşti.

Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 şi peste apar în Vrancea aproximativ la fiecare zece ani, cutremure cu magnitudinea 7 la fiecare 33 ani, în timp ce seisme cu magnitudinea de peste 7,5 la fiecare 80 de ani.

Specialiştii au grupat seismicitatea din România în mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraş – Câmpulung, Banat, Crişana, Maramureş şi Dobrogea de Sud. Alte zone epicentrale de importanţă locală mai sunt în Transilvania, Galaţi, în zona Jibou şi râul Târnava, în partea de nord şi de vest a Olteniei, în nordul Moldovei şi în Câmpia Română.

Bilanţul victimelor cutremurului urmat de tsunami din Sulawesi creşte la 832 de morţi

Incendiu în Capitală. Etajul unui bloc a fost cuprins de flăcări. Un bărbat a fost dus…

Cutremurul din România care a fost resimţit la Istanbul

Deşi cel mai important cutremur care a lovit România este considerat cel din 4 martie 1977, istoricii pomenesc despre un seism petrecut în 1802 care s-a produs în zona Vrancea şi care s-a resimţit până la Moscova şi Istanbul. A avut loc în ziua de 26 octombrie 1802, a fost un cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 – 8,2 grade pe scara Richter cu epicentrul în zona Vrancea. A fost cel mai puternic cutremur vrâncean care a fost înregistrat. A fost simţit din Moscova până în Istanbul. În Bucureşti s-au prăbuşit toate turlele bisericilor, iar Turnul Colţei s-a rupt de la jumătate.

Un alt cutremur care s-a soldat cu 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi s-a înregistrat la ora 3:39 din 10 noiembrie 1940. A avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, cu epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km. A durat trei minute iar efectele lui au fost devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia. Deşi numărul oficial al victimelor a fost foarte mare, cifra reală ar fi fost cenzurată, din caza războiului. Seismul a fost resimţit şi în Bucureşti, unde au existat circa 300 de morţi, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme.

Cutremurul din 1977 s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie şi a avut efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi o durată de sub un minut. Cel mai afectat oraş de acest seism a fost Bucureştiul, unde s-au înregistrat 1.391 de victime dintre cele 1.578 înregistrate la nivel naţional. Bilanţul post-seismic a arătat că s-au prăbuşit 33 de clădiri şi blocuri mari în Capitală. Cutremurul a afectat de asemenea şi Bulgaria. În oraşul Sviştov, trei blocuri de locuinte au fost distruse şi peste 100 de oameni au fost ucişi.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii.

În România s-au produs, după cutremurul din 4 martie 1977, un număr de 12 seisme cu magnitudinea peste 5, penultimul în noiembrie 2014, în timp ce, în ultimii doi ani, au avut loc 24 de seisme cu magnitudine mai mare de 4, notează News.ro.

În 13 noiembrie 1981, în vecinătatea oraşului Tulcea s-a produs un cutremur cu magnitudinea 5,1. Un alt seism, cu magnitudinea 7,1, a avut loc la 30 august 1986, în zona seismică Vrancea.

Cutremurele majore din ultimii 26 de ani

În 30 mai 1990, tot în zona Vrancea, s-a produs un cutremur cu magnitudinea 6,9, urmat, la o zi, de un alt seism, cu magnitudinea 6,4.

Două cutremure cu magnitudine peste 5 s-au petrecut în iulie 1991, unul pe 12 iulie, cu magnitudinea 5,7, în judeţul Timiş, iar celălalt pe 18 iulie, cu magnitudinea 5,5, în zona Herculane.

Pe 2 decembrie 1991, tot în judeţul Timiş s-a produs un seism cu magnitudinea 5,6. În 27 octombrie 2004, în zona Vrancea, a avut loc un seism cu magnitudinea 6, iar pe 7 mai 2008 s-a produs un cutremur cu magnitudine 5,4 în Marea Neagră.

În 6 octombrie 2013, în zona Vrancea s-a produs un seism cu magnitudinea 5,5, iar în 22 noiembrie 2014 a avut loc, în aceeaşi zonă, un seism cu magnitudinea 5,7.

În ultimii doi ani, în România au avut loc 24 de cutremure cu magnitudine peste 4. Cutremurul de 5,3 produs sâmbătă noaptea în zona Vrancea este al treilea cu magnitudine peste 4, din luna septembrie.

Pe 8 septembrie s-a produs un seism cu magnitudinea 4,1, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 139 de kilometri, iar pe 1 septembrie s-a înregistrat un alt seism, de 4,3, tot în zona Vrancea, la 143 de kilometri adâncime.

În 4 august a fost un cutremur cu magnitudinea de 4,4 în judeţul Buzău, la o adâncime de 138 de kilometri.

Cu patru luni înainte, pe 18 martie 2016 s-a produs un alt seism, de 4,1 în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 140 de kilometri. La 1 martie a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea 4, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 66 de kilometri.

În 7 ianuarie 2016 a fost un seism cu magnitudinea de 4,1 în judeţul Buzău, la o adâncime de 117 kilometri.

Un cutremur de 4,2 s-a produs pe 29 decembrie 2015, în zona seismică Făgăraş-Câmpulung, judeţul Vâlcea, la o adâncime de doi kilometri, iar pe 16 decembrie 2015 a fost un seism cu magnitudinea de 4,1, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 138 km.

Pe 29 noiembrie 2015 a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 4,4 în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 125 km, în timp ce 7 octombrie s-a înregistrat un seism cu o magnitudine identică, în aceeaşi zonă şi la o adâncime asemănătoare, 150 de kilometri.

Cu două luni înainte, pe 29 septembrie 2015 a avut loc un seism cu magnitudinea de 4,1 în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 121 km.

În 14 iulie 2015 s-a produs un seism cu magnitudinea de 4,2 în judeţul Buzău, la o adâncime de 147 km, în timp ce în 5 iulie s-a petrecut un cutremur cu magnitudinea 4 în judeţul Vrancea, la o adâncime de 132 de kilometri.

Pe 30 iunie 2015 s-a înregistrat un cutremur cu magnitudinea 4 , în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 21 de kilometri, în timp ce pe 29 martie s-a produs cel mai mare cutremur din 2015, cu o magnitudine de 4,9. Seismul, care s-a resimţit şi la Bucureşti, a avut loc tot în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 141 de kilometri.

Pe 16 martie 2015 a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 4,6 în judeţul Buzău, la o adâncime de 115 kilometri, de asemenea resimţit şi la Bucureşti.

În 27 februarie 2015 s-a produs un seism cu magnitudinea de 4,2, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 129 kilometri, iar pe 21 februarie 2015 a fost un seism de aceeaşi magnitudine, în aceeaşi zonă, la o adâncime de 143 kilometri.

În ianuarie 2015 s-au produs cinci seisme cu magnitudine peste patru: la 24 ianuarie, un cutremur cu magnitudinea de 4,6 , în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 100 km; la 14 ianuarie un seism cu magnitudinea 4,1 în judeţul Buzău, la o adâncime de 145 kilometri; în 12 ianuarie 2015 – un cutremur cu magnitudinea 4,1, în zona Vrancea, la o adâncime de 17 kilometri; în 4 ianuarie – un seism cu magnitudinea 4,3 grade, în zona Vrancea, la o adâncime de 140 de kilometri, iar la 3 ianuarie 2015 – un seism de 4,2 în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 70 de kilometri.

Cel mai recent cutremur a avut loc pe 24 septembrie, la ora 02:11, în judeţul Vrancea, având o magnitudine de 5,3 grade.