Ce s-ar întâmpla în România la un cutremur puternic. Majoritatea populaţiei e în pericol, Bucureştiul e cea mai expusă capitală

Un cutremur cu magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter a lovit, în noaptea de vineri spre sâmbătă, România. Din fericire, cutremurul care a avut epicentrul în judeţul Vrancea nu a făcut victime. Însă, la un seism mai puternic, România ar putea trece printr-o adevărată catastrofă. Iar autorităţile sunt departe de a fi pregătite cu adevărat pentru o intervenţie în caz de dezastru.

Majoritatea românilor se află în zona de risc

Potrivit Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă pentru perioada 2016-2025, România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării.

În document se menţionează cele mai grave cutremure din istoria României, respectiv cutremurul din 4 martie 1977, soldat cu 1.570 de morţi şi peste 11.300 de răniţi, 35.000 de familii sinistrate şi peste 30.000 de locuinţe prăbuşite sau avariate grav, dar şi cutremurul din 10 noiembrie 1940, în urma căruia au decedat o mie de persoane şi alte 4.000 au fost rănite.

Bilanţul victimelor cutremurului urmat de tsunami din Sulawesi creşte la 832 de morţi

Incendiu în Capitală. Etajul unui bloc a fost cuprins de flăcări. Un bărbat a fost dus…

“Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică”, se arată în document.

De altfel, autorităţile recunosc că nu există mijloace de intervenţie necesare unor acţiuni ample, evaluarea riscurilor la nivel naţional lipseşte şi ea, iar progresul de construire a imobilelor noi sau de consolidare şi modernizare a clădirilor existente este unul lent.

Salvatorii sunt şi ei în pericol

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă se plânge că este afectat de subfinanţarea din ultimii şase ani şi se confruntă cu lipsa unor stocuri de materiale şi tehnică necesare gestionării unor situaţii de urgenţă majore, cum ar fi cutremurele.

De altfel, în documentul privind strategia 2016-2025 se specifică faptul că în patrimoniul IGSU există nu mai puţin de 32 de clădiri încadrate în categoria construcţiilor cu risc seismic ridicat.

Previziuni sumbre ale secretarului de stat Raed Arafat

Secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat nu s-a arătat optimist în privinţa efectelor unui cutremur major. Din contră, Arafat a vorbit despre un adevărat dezastru în cazul în care un seism puternic ar lovi România şi în special Capitala.

“Din punctul nostru de vedere impactul în Bucureşti o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedaţi, o să avem răniţi, o să avem mai multe clădiri căzute – asta nimeni nu ascunde şi se ştie şi din cauza asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri / cluburi care funcţionau în clădiri din centrul vechi în anumite zone”, a spus Raed Arafat în august 2016, în cadrul unei emisiuni televizate.

În Bucureşti există aproape 800 de clădiri care sunt încadrate la diferite clase de risc seismic, dintre care 183 sunt în clasa I de risc, adică reprezintă un adevărat pericol public.

Bucureştiul este cea mai expusă capitală din sud-estul Europei

Cu doar două zile înainte de cutremurul din noaptea de vineri spre sâmbătă, viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, a prezentat mecanismul de reacție în cazul producerii unui cutremur major în România.

„Pentru orice stat există două lucruri importante: primul – să aloce constant resurse pentru a-și mări capacitatea de intervenție la dezastru. Al doilea și să recunoaștem și prin fapte, prin legislație, că interesul public e deasupra celui individual și că, atunci când ești proprietar, există și drepturi dar și obligații. E necesar să înțelegem că într-o comunitate trebuie să existe un echilibru între drepturi și obligații”, a declarat viceprim-ministrul Vasile Dîncu la începutul conferinței.

În document se menţionează că România are printre cele mai severe condiţii seismice din Europa şi că în ultimul secol s-au produs 11 cutremure cu magnitudinea de peste 6,5 grade pe scara Richter.

De altfel, Bucureştiul este capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la cutremure. În raportul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a fost publicată o hartă a Capitalei cu zonele cele mai expuse riscului seismic.

IGSU consideră că principalul factor care va marca managementul situaţiilor de urgenţă în România în următorii zece ani şi care va avea un impact puternic este manifestarea cu o ritmicitate crescută a situaţiilor de urgenţă generate de factori naturali.

Printre punctele importante aflate în strategia managementului unor situaţii de acest gen se află prevenţia. De altfel, românii sunt sfătuiţi să citească ghidul în caz de cutremur.

Un cutremur puternic s-a produs România în noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei locale 2:11, seismul fiind resimțit puternic în aproape toată țara. Primele estimări ale Institutului Național de Fizica Pământului ( INFP) arătau că magnitudinea era de 5,7 grade pe scara Richter. După aproximativ jumătate de oră, la ora 02:48, INFP a anunțat un nou cutremur cu magnitudinea de 2.7, la o adâncime de 76 km, în judetul Vrancea.

Cutremurul a avut loc la ora locală 2h 11min 20sec (23h 11min 20sec UTC). Potrivit datelor publicate de INFP, epicentrul cutremurului a fost localizat în Munții Vrancei, la Vest de Nereju, județul Vrancea (45,71 grade latitudine Nordică, 26,62 grade longitudine Estică).

Cutremurul s-a produs la adâncimea de 91,6 km și a avut magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter. Intensitatea maximă a fost de V-VI grade pe scara Mercalli.

Cutremurul a fost resimțit pe arie largă în Muntenia, Moldova și sudul Transilvaniei, dar și în Bulgaria și în Republica Moldova. Astfel, intensitatea seismului a fost de IV-V grade pe scara Mercalli în mai multe zone din centrul și sudul Moldovei, dar si din Muntenia. La București, intensitatea cutremurului a fost de IV până la IV-V grade pe scara Mercalli.

Seismul din noaptea de 23-24 septembrie 2016 a fost cel mai puternic înregistrat în Vrancea după 2014, când la 22 noiembrie s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,7 grade în zona Mărășești-Panciu la adâncimea de 41 km. Ultimul cutremur în zona Vrancea a avut loc la 29 martie 2015, magnitudinea acestuia fiind de 4,9 grade. Seismul din 2015 s-a produs la adancimea de 142 km.