Pacientul de dublu transplant care a vrut să dea o șansă sistemului medical românesc. „Au dat din umeri și mi-au zis că nu știu ce să-mi facă”

Gheorghe Cernățoiu este unul din pacienții care s-a gândit să renunțe la un transplant în străinătate pentru a se înscrie pe lista Spitalului „Sf. Maria” din București. Și-a riscat viața ca să ajungă din Gorj în București, pentru a realiza testele pretransplant la spital, dar ce a găsit la „Sf. Maria” l-a determinat să caute în străinătate un spital unde să poată să-și facă transplant pulmonar, a explicat el pentru Vocea.biz.

Povestea lui a început în martie 2016. „Am primit un telefon cu invitația de a veni la Spitalul „Sf. Maria”. Am cerut mai multe informații, mi s-a spus că vine o echipă din Germania și că vor să ne vadă pentru a face transplant aici, în România”, a povestit el. A întrebat cât durează consultul și i s-a spus că doar o zi. „M-am riscat și am plecat. M-am bucurat că s-ar putea face în România, deși eram informat că la data aceea, nu prea aveai unde să faci asta. Am fost de bună credință și am acceptat. Am mers pe cont propriu, fără concentrator de oxigen, deci riscul era mare fiindcă era și frig. Ce am găsit acolo, la spital… un dispreț total. Nu ni s-a făcut niciun fel de investigație. Mai mult decât atât, erau două persoane care veniseră cu o zi înainte și care ne-au spus că nici măcar electrocardiogramă nu le-au făcut. Îmi aduc aminte că mi-au luat niște analize de sânge, dar la un bolnav care are nevoie de transplant pulmonar, măcar o spirometrie trebuia făcută, o investigație minoră”, a povestit el.

Însă, cea mai serioasă problemă este că la „Sf. Maria” nu au secție de pneumologie. „Este cel mai important lucru după transplant. Operația în sine nu este o problemă, dificultatea este abia după, pentru că intervin tot felul de complicații. Nu cred că există pacient care să fi trecut printr-o operație de transplant și să nu sufere complicații. Spre exemplu, dacă la două-trei zile după operație am o infecție și este nevoie de o brohoscopie, cine o face? Cum adică să mă ia și să mă transporte la un alt spital pentru o bronhoscopie, în starea postoperatorie? Neavând secție de pneumologie, nu au facilitățile acestea. Ne spuneau că investigațiile se fac la Spitalul Elias, operația la „Sf. Maria” și tratamentul postoperator la Fundeni. Toată chestia asta a fost, cred, ca să dea bine politic. Când am văzut condițiile, i-am întrebat pe medici, cu tot respectul, ce transplant vor să facă ei acolo. I-am întrebat dacă în cazul meu, ei pot realiza un transplant de plămâni și de inimă, fiindcă eu am nevoie de ambele operații. Au dat din umeri și mi-au zis că nu știu ce să-mi facă”, a povestit Cernățoiu.

El și-a dat seama atunci că dacă își dădea acceptul, pierdea șansa de a se opera la Viena, unde medicii aveau experiență pentru transplantul inimă-plămâni și unde operația aceasta se poate realiza. „Și eu și ceilalți pacienți care am fost acolo la discuții ne-am dat seama că dacă ne dădeam acceptul, ei puteau să ne ia banii din cont pentru Viena și rămâneam aici, unde nu făceam niciun transplant… Doresc să precizez că la AKH, în banii de transplant intră operația plus tratamentul de aproximativ trei luni de după. Sunt persoane la care toată procedura costă mai puțin fiindcă nu au complicații mari și nu au nevoie de toate intervențiile care se fac acolo, postoperator. Mai vreau să precizez ceva, cei de la „Sf. Maria” au recunoscut că sunt nepregătiți, au zis „ne-au luat cam pe nepregătite, dar ce să facem, dăm drumul”. Printre altele, ne-au mai spus că vor să înceapă cu „cazuri mai ușoare”. Nu știu la ce se refereau, cazuri mai ușoare însemnând pacienți care nu au complicații după operație? De unde poți să știi asta…”, a mai spus Cernățoiu.

Transplantul pulmonar din România, pornind de pe listele neverificate ale spitalelor. De ce se operează la…

Pacienții români pot face din nou transplant pulmonar la spitalul AKH din Viena

În momentul de față, el se află pe lista de așteptare de la Viena și cel mai probabil, la începutul lui 2017 urmează să facă transplantul de care are nevoie. „Viața mea este în joc, pe mine mă interesează să trăiesc, să fac o operație care îmi poate salva viața, nu să se folosească niște oameni de mine”, a mai spus el.

Nereguli grave descoperite de corpurile de control ale Premierului și Ministerului Sănătății la „Sf. Maria”

Atât Corpul de Control al Ministerului Sănătății, cât și Corpul de Control al Premierului au realizat investigații la Spitalul Sf. Maria și au descoperit nereguli grave privind modul în care s-au făcut achizițiile, dar și în echiparea și dotarea spitalului.

În privința respectării condițiilor igienico-sanitare, Corpul de Control al ministerului a constat că blocul operator al spitalului dispune doar parțial de circuite corespunzătoare, iar punctele pentru igiena mâinilor din unitatea medicală sunt insuficiente. Astfel, criteriile de acreditare din Ordinul 860-2013 care prevede “circuite corespunzătoare pentru pacienţii transplantaţi”nu sunt îndeplinite.

Mai mult, inspectorii au mai constatat că aceleaşi ascensoare şi căi de acces sunt folosite pentru toate activităţile: personal, pacienţi, lenjerie curată, lenjerie murdară, alimente, deşeuri. În plus, liftul de mare capacitate cu care sunt transportați pacienții din sala de operații în secția de anestezie și terapie intensivă este folosit și pentru transportul lenjeriei murdare. În privința sterilizării, inspectorii au constatat că nu există nicio stație centrală de sterilizare, iar spațiile existente pentru această activitate nu au nici ele circuite corespunzătoare. De asemenea, la momentul controlului, din structura spitalului lipseşte medicul infecţionist.

În plus, comparativ cu anul trecut, numărul infecțiilor nosocomiale depistate şi raportate la „Sf. Maria” este cu 50% mai mare. Cazuri de infectare cu Kelbsiella, Pseudomonas, Acinetobacter, Citrobacter și Clostridium Difficile au fost înregistrate pe secțiile de chirurgie, anestezie și terapie intensivă, ORL și medicină internă. În cadrul unităţii nu este implementată Procedura de comunicare internă a infecţiilor nosocomiale, informările fiind doar verbale. În perioada 2015 – 2016 nu au fost înregistrate focare de infecție nosocomială.