NASA prezintă un model 3D al dinamicii dioxidului de carbon în atmosferă

Cercetătorii de la NASA au dat publicității un model computerizat care arată distribuția și dinamica dioxidului de carbon în atmosfera Pământului, scrie PerfScience.com.

Specialiștii au urmărit zonele cu concentrații ridicate de dioxid de carbon timp de zeci de ani cu ajutorul unor senzori la sol, dar acest model impresionant care folosește date măsurate de NASA din satelit arată distribuția la nivel global a acestui gaz cu efect de seră.

Coordonatorul proiectului, David Crisp a declarat că din septembrie 2004 un satelit măsoară și transmite 100.000 de estimări pe zi ale nivelului dioxidului de carbon. Acestea au fost introduse într-un model computerizat al atmosferei Pământului dezvoltat de NASA cu ajutorul unui super-computer.

România, responsabilă cu 2,1% din poluarea cu CO2 din UE. Cu cât s-au redus emisiile anul…

Emisiile de CO2 au stagnat în 2016 pentru al treilea an consecutiv

Modelul 3D arată cum nivelul dioxidului de carbon a crescut sau a scăzut în atmosfera terestră din septembrie 2014 până în septembrie 2015.

Modelul, primul de acest fel, arată ce pași importanți au făcut cercetătorii în a înțelege ce volum de dioxid de carbon este emis în atmosferă și cât din el este absorbit, o chestiune care în final va determina clima pe Pământ.

Cum „respiră” Pământul

Potrivit National Geographic, incendiile puternice din Indonezia din anul 2015 au generat jumătate de miliard de tone de dioxid de carbon în atmosferă. „În funcție de anotimp, pădurile absorb dioxidul de carbon din atmosferă, iar succesiunea anotimpurilor face ca nivelul de dioxid de carbon să crească sau să scadă – de parcă Pământul ar „respira” ”, potrivit sursei citate.

Cercetătorii știu că aproape jumătate din dioxidul de carbon rezultat din activitatea umană este absorbită de sol și de oceane. Datele din prezent arată că 50 de procente rămân în atmosferă 25 de procente sunt absorbite de vegtetația continentală și 25 de procente din dioxidul de carbon este absorbit de oceane.

Aceste date simple ascund însă probleme complexe precum: care ecosistem, în special pe uscat, absoarbe cel mai bine dioxidul de carbon și în ce cantitate. Și mai important, având în vedere că emisiile de dioxid de carbon sunt într-o continuă creștere, rata absorbției va continua în același ritm sau se va ajunge la o saturație?

Noul model 3D e un pas important în vederea soluționării acestor probleme, a explicat Lesley Ott, cercetător la NASA care studiază ciclul carbonului. Oamenii de știință încearcă să înțeleagă resorturile din spatele „fluxului carbonului” – schimbul de dioxid de carbon dintre oceane, sol și atmosferă.

„Putem măsura cu acuratețe fluxul dioxidului de carbon la nivel global. Încercăm să dezvoltăm programe care să arate ce se întâmplă în atmosferă pentru a putea interpreta imaginea de ansamblu”, a declarat Lesley Ott.