Modificările la legile justiţiei, trimise la Parlament ca iniţiativă legislativă, nu ca proiect al Guvernului

Legile Justiţiei urmează să fie modificate prin iniţiativă legislativă asumată de parlamentarii PSD – ALDE, a decis coaliţia de guvernare, întrunită în şedinţă vineri. Astfel, se evită asumarea de către Guvern şi trimiterea ulteriorară pentru dezbatere.

De asemenea, Coaliţia a mai decis ca modificările legilor Justiţiei să fie adoptate de Parlament până la finalul acestui an.

Şi premierul Mihai Tudose a declarat, luni seară, că, în opinia sa, legile Justiţiei ar trebui trimise direct Parlamentului, pentru consultări şi dezbateri în comisii.
“Ca să nu ne mai chinuim, eu cred că legile Justiţiei ar trebui duse direct la Parlament, să facă consultări, să se ducă în Comisii”, a afirmat Tudose.

El a precizat că în acest sens este necesar şi acordul politic al coaliţiei.

Forumul Judecătorilor: O parte însemnată dintre modificările aduse legilor justiţiei sunt extrem de nocive. Trebuie amânată…

Iordache anunţă noi discuţii pe legile Justiţiei şi o posibilă OUG de modificare a lor, pentru…

În ceea ce priveşte Inspecţia Judiciară, premierul a spus că este necesară o dublă subordonare.

“În mod normal, Inspecţia Juridică ar trebui să fie un organism independent. Numai că cine îi numeşte? Şi atunci, poate apărea subordonarea. Poate veni cineva cu o soluţie. Trebuie şi un anumit control apoi – dacă oamenii ăia superbi care sunt puşi o iau razna? O soluţie…. am vorbit cu domnul Toader să încercăm să imaginăm o dublă cheie, să nu fie doar mâna cuiva, ci şi a altcuiva, iar dacă ambele decid că lucrurile au luat-o razna, să poată interveni. Teoretic, încă legile justiţiei nu sunt la Guvern, aşteaptă nişte avize, Comisia de la Veneţia se întruneşte parcă abia prin decembrie, poate atunci Parlamentul şi-o asumă”, a afirmat premierul.

El a mai spus că susţine legea răspunderii magistraţilor, dar într-o anumită formă.

“Nu în ideea de a le pune hăţ, dar un pic de responsabilitate trebuie. Nu să facem un căpăstru. Luăm la întâmplare un magistrat, când numără speţele în zeci, sute de dosare, e o problemă, nu poţi să faci asta fără să faci o greşeală”, a mai spus Tudose.

În aceeaşi zi, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat şi el că varianta care se conturează în coaliţie în ceea ce priveşte Inspecţia Judiciară este aceea a unei instituţii autonome, aşa cum a anunţat şi ministrul Justiţiei cu mai puţin de 24 de ore în urmă.

”Dar nu e o nouă variantă, eu am spus de la îceput, pe 24 august, că trebuie să abordăm cu mai mult calm şi cu mai multă aşezare aceste propuneri de modificare şi încă de atunci a spus ministrul că una dintre variante este să fie instituţie autonomă, eu am spus în mai multe rânduri că poate e bine să fie o instituţie autonomă şi cred că vom merge către această variantă”, a răspuns Liviu Dragnea întrebat cum vede ”nou variantă” propusă de ministrul Justiţiei în ceea ce priveşte Inspecţia Judiciară.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat duminică la Iaşi că sunt trei variante pentru Inspecţia Judiciară, dar că există mici şanse ca instituţia să rămână la Consiliul Suprem al Magistraturii.

”Pe 23 august am spus că sunt trei variante, da? Varianta de a rămâne la CSM consolidând independenţa, autoritatea Inspecţiei judiciare, o variantă de a o aduce la Ministerul Justiţiei şi a treia variantă de a dobândi statut de autoritate autonomă independentă pe baza unei legi proprii de organizare, de funcţionare. Faptul de a rămâne Inspecţia Judiciară la CSM e cel mai puţin probabil, dat fiind că dincolo de enunţurile făcute de pe 23 august am văzut cu toţii ce s-a petrecut în ultima perioadă în raporturile dintre Inspecţia Judiciară şi CSM, Inspecţia Judiciară şi entităţile pe care le controlează, adică nu e numai o disfuncţionalitate de principiu, e una concretă a modului în care se poziţionează unele faţă de celelalte”, a spus Tudorel Toader.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ proiectul privind modificarea legilor Justiţiei, argumentând că acesta “nesocoteşte” în aspecte esenţiale garanţii fundamentale privind funcţionarea sistemului judiciar şi contravine dispoziţiilor constituţionale.

Argumente se regăsesc în avizul negativ dat de CSM proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

CSM susţine că activitatea instanţelor judecătoreşti nu poate fi controlată de structuri care fac parte din autoritatea executivă şi că propunerea ministrului Justiţiei încalcă dispoziţiile constituţionale privind independenţa justiţiei şi separaţia puterilor în stat.
Magistraţii mai arată că asigurarea managementului bugetar al instanţelor de judecată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum prevede articolul 136 din Legea 304/2004 pe care ministrul Justiţie a propus să-l abroge, asigură principiul constituţional al independenţei justiţiei.

“S-a arătat că este indubitabil faptul că principiul independenţei justiţiei implică o serie de garanţii, cum ar fi, printre altele, garanţiile financiare, independenţa administrativă a magistraţilor, precum şi independenţa puterii judecătoreşti faţă de celelalte puteri în stat”, explică CSM.

Magistraţii nu sunt de acord nici cu propunerea ministrului referitoare la răspunderea patrimonială a magistraţilor pentru erorile judiciare, potrivit căreia se impune statului obligaţia de a exercita o acţiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului pentru acoperirea prejudiciului creat în urma unor erori judiciare, spunând că aceasta „ridică probleme de constituţionalitate”. “Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că exercitarea dreptului la acţiunea în regres trebuie să fie lăsată în continuare la latitudinea titularului acţiunii – statul şi nu să devină o abligaţie, aceasta fiind regula generlă de drept în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de către titularii acestora”, spun magistraţii.

De asemenea, în ceea ce priveşte condiţiile de acces în magistratură propuse de ministrul Justiţiei, respectiv vârsta minimă de 30 de ani şi vechime de minim 5 ani în profesie, CSM spune că acest lucru poate duce la scăderea calităţii profesionale a magistraţilor.

“Sistemul propus îi va obliga pe absolvenţii de drept să se orienteze către alte profesii juridice, în special către profesiile liberale. Este greu de crezut că aceştia, după vârsta de 30 de ani şi după o experienţă profesională de minimum 5 ani, dacă au reuţit să se adapteze acelei profesii şi au început să obţină rezultate bune şi un venit încurajator, vor renunţa la o carieră în curs de consolidare, cu reale premise de dezvoltare, pentru a începe o altă carieră, în magistratură”, explică CSM, care mai spune că inconvenientul vârstei tinere şi lipsei de experienţă a magistraţilor poate fi remediat prin alte măsuri, precum creşterea perioadei de stagiatură sau cea a pregătirii profesionale în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.

Consiliul mai spune că procedura de concurs propusă de ministrul Justiţiei pentru promovarea în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor nu este sustenabilă în practică, pentru că presupune evaluarea lucrărilor întocmite de toţi candidaţii care au promovat proba scrisă.

Magistraţii susţin, de asemenea, că salarizarea judecătorilor şi procurorilor care promovează pe loc încalcă principiul egalităţii în faţa legii, pentru că tratează diferit categoria magistraţilor în raport cu alte categorii profesionale, pentru care promovarea în funcţii, trepte şi grade aduce şi o majorarea corespunzătoare a salariului.

“O astfel de măsură este o soluţie discriminatorie, în condiţiile în care în tot sistemul bugetar există sistemul promovării în trepte şi grad sau în funcţie şi grad, care are impact asupra salarizării. (…) Această măsură reprezintă o intruziune în statutul magistratului, fiind astfel neconstituţională”, se arată în documentul emis de CSM.

Referitor la procedura de numire în funcţiile de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), CSM spune că propunerea ca numirile să se facă de către ministru, deci la nivel politic, va aduce dezechilibru, pentru că nu se va mai baza pe un mecanism tripartit format din ministrul Justiţiei, ca reprezentant al Guvernului, preşedintele României, ales de cetăţeni şi CSM, format din reprezentanţii magistraţilor şi societăţii civile.

“Îmbunătăţirea actuale proceduri nu se poate realiza prin accentuarea rolului decisiv al ministrului Justiţiei şi excluderea din acest proces a preşedintelui României, ci, dimpotrivă, aşa cum s-a propus de CSM în cursul anului, prin limitarea rolului ministrului Justiţiei în această procedură şi conferirea unui rol determinant CSM, ca garant al independenţei justiţiei”, explică magistraţii.

De asemenea, mai spune CSM, înlăturarea posibilităţii magistratului de a s reîncadra în funcţie după pensionare pe motivul evitării cumulării pensiei de serviciu cu indemnizaţia de magistrat, duce la probleme privind ocuparea posturilor vacante din sistem, la instanţele sau parchetele la care nu există posibilităţi reale de ocupare a posturilor prin alte modalităţi.

Magistraţii mai precizează în documentul trimis la minister că proiectul de modificare a Legilor justiţiei cuprinde mai multe propuneri de reglementare noi sau diferite de cele existente în forma anterioară care nu au fost supuse consultării sistemului judiciar.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ săptămâna trecută propunerilor de modificare a legilor Justiţiei. Avizul CSM este consultativ.

Modificările la legile Justiţiei au fost criticate de asociaţiile magistraţilor, de preşedintele Klaus Iohannis, iar Ambasada SUA şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la unele dintre prevederi.

Şeful statului a declarat că îl îngrijorează profund faptul că se propune, prin proiectul de modificare a legilor justiţiei, ca preşedintele să fie scos din procedura de numire a procurorilor şefi, spunând că este o „greşeală fundamendală”. Preşedintele a mai spus că mutarea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei aduce presiune politică asupra inspecţiei.

(News.ro)