Comisia de inventariere a arhivei SIPA și-a început activitatea. Cei cinci membri ai comisiei și-au ales președintele și au intrat pentru prima dată în arhivă – UPDATE

Comisia de inventariere a arhivei SIPA, anunţată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, și-a început miercuri activitatea. Ea va putea preda documente şi către organele judiciare, dacă acestea oferă motive pentru solicitarea lor în cazul unor proceduri judiciare. Cei cinci membri ai comisiei, toți cu certificat ORNISS; și-au ales președintele și au intrat pentru prima dată în arhivă.

UPDATE: Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că a fost constituită componenţa Comisiei de inventariere a arhivei SIPA şi a fost ales preşedintele acesteia, dar nu a făcut publice numele lor, invocând că acestea nu sunt de interes public şi că este o “măsură de protecţie”. “În caz contrar, îi veţi întreba în fiecare zi ce au văzut, ce au constatat”, le-a spus Toader jurnaliştilor.

Tudorel Toader a precizat că marți, prin ordin de ministru, a fost constituită Comisia SIPA, din care fac parte cinci membri şi trei supleanţi, toţi cu certificat ORNISS, iar miercuri aceştia au ales preşedintele şi apoi au început activitatea, au intrat prima zi în arhivă şi vor face mai întâi inventarierea fondului arhivistic.

Noi audieri astăzi, în comisia parlamentară de anchetă privind arhiva SIPA

Documentele DGPA, predate de CSAT comisiei de anchetă privind arhiva SIPA

Despre reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii în această Comisie SIPA, Tudorel Toader a spus că nu a primit nicio propunere din partea CSM şi că acesta a trimis invitaţia pentru desemnarea unui reprezentant către organizaţiile profesionale, către instanţe şi unităţile de parchet abia după 21 de zile.

“Din această întârziere fiecare poate să tragă câte o concluzie. Dacă mâine CSM-ul vine şi spune că X-magistrat deţinător de certificat ORNISS, în funcţie, activ, doreşte să facă parte din Comisie, prin ordin de ministru îl fac membru al Comisiei”, a completat Toader.

“Vivat justitia! Pentru mâine (miercuri), la orele 10.00, am convocat Comisia de inventariere a arhivei SIPA. Membrii Comisiei vor alege preşedintele acesteia. La orele 10.30, Comisia va începe activitatea de inventariere a arhivei”, a scris ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, marți, pe Facebook.

Comisia a fost înfiinţată în luna iunie, prin Hotărâre de Guvern.

Potrivit Hotărârii, Comisia pentru arhiva SIPA va avea următoarele atribuţii: inventarierea arhivei, formularea de propuneri pentru clasificarea, declasificarea sau trecerea la alt nivel de clasificare sau secretizare a documentelor ori de distrugere a lor; predarea către Administraţia Naţională a Penitenciarelor a dosarelor angajaţilor ANP şi predarea către Arhivele Naţionale a documentelor cu valoare istorică.

Comisia are cinci membri: doi desemnaţi de Ministerul Justiţiei, doi de Secretariatul General al Guvernului şi unul de Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Pentru fiecare membru al comisiei va fi numit şi un supleant. Secretariatul Comisiei va fi asigurat de două persoane, una propusă de Ministerul Justiţiei, cealaltă de SGG. Membrii plini, supleanţii şi secretarii vor trebuie să deţină certificat ORNISS.

Comisia este legal reunită dacă sunt prezenţi majoritatea membrilor săi, iar deciziile se iau prin vot majoritar. În cei trei ani de la constituire pe care membrii comisiei îi vor avea la dispoziţie să finalizeze inventariera arhivei, custodia documentelor va fi asigurată de către ANP. Comisia va trebuie să elaboreze rapoarte de activitate semestriale, a căror sinteză va fi publicată pe site-ul MJ. Raportul final va fi aprobat de Guvern, iar după aprobare, comisia va fi desfiinţată, în termen de cel mult trei ani de la înfiinţare.

Articolul 4 al actului normativ interzice expres predarea de informaţii din arhivă persoanelor fizice sau juridice care nu au atribuţii în cercetarea arhivei. ”Comisia va putea furniza informaţii din documentele curprinse în arhiva fostei DGPA dacă există proceduri judiciare în derulare, la cererea motivată a organelor judiciare”, prevede alineatul 2 al aceluiaşi articol.

La cinci luni de la începerea efectivă a activităţii comisiei, persoanele interesate vor putea să consulte documentele care îi vizează în mod direct, referitoare la viaţa lor privată. La finalizarea activităţii comisiei, după scurgerea celor trei ani prevăzuţi în HG, documentele privind viaţa privată vor fi distruse.

Înscrisurile care sunt secrete de serviciu vor putea fi desecretizate pentru a fi consultate de persoanele la care se referă, dar şi acestea vor fi distruse după trei ani, cu excepţia celor cu valoare istorică sau practică, acestea fiind transmise către Arhivele Naţionale. În cazul în care membrii comisiei au suspiciuni rezonabile privind săvârşirea unor fapte de natură penală, ei pot sesiza organele de anchetă.

HG adoptată pe 29 mai prevede desecretizarea şi celor două rapoarte întocmite de către comisiile care au lucrat în arhivă în 2008 şi anexa unuia dintre ele. “Desecretizăm rapoartele şi anexa unuia dintre ele. Întrebarea – de ce la momentul la care am făcut publică lista celor care au vizitat arhiva nu i-am cuprins pe toţi şi la un moment dat am spus că numărul celor care au vizitat arhiva a fost mai mare de 22. Pentru că bună parte din nume se află în rapoartele încă secrete şi nu aveam voie să dăm, neavând Hotărâre de Guvern”, spunea ministrul de Justiţie, Tudorel Toader.