Cazul Vitalie Proca: Între asasin plătit și „țap ispășitor”. Ce neconcordanțe invocă moldoveanul condamnat pentru tentativă de asasinat – EXCLUSIV

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție vor lua în discuție, în data de 3 martie, recursul în casație formulat de Vitalie Proca, moldoveanul condamnat la 21 de ani și 8 luni de închisoare pentru tentativa de asasinat din cartierul Vitan. Vitalie Proca cere rejudecarea cauzei.

Este ultima șansă a lui Vitalie Proca de a-i convinge pe judecători că nu el este cel care a rănit un bucureștean în încercarea de a-l asasina în 2012 pe Ioan „Puiu” Mironescu, liderul lumii interlope din Piatra Neamț. Apărătorul lui Vitalie Proca a invocat, în motivele de apel, o serie de neconcordanțe, însă magistrații Curții de Apel București au pronunțat o decizie mai dură, de peste 21 de ani de închisoare, în loc de 12 ani și jumătate, cât primise Vitalie Proca pe fondul cauzei.

Vocea.biz prezintă în exclusivitate argumentele prin care se apără Vitalie Proca în încercarea de a-i convinge pe magistrați că nu el a stat în spatele tentativei de asasinat. Pe scurt, din probele aflate la dosarul cauzei există neconcordanțe în ceea ce privește mașina folosită de presupusul asasin plătit, de înălțimea și greutatea acestuia și de probele biologice prelevate de pe armele găsite la fața locului și, nu în ultimul rând, de diferența clară de înfățișare dintre ținta Puiu Mironescu și cel cu care a fost confundat, Răzvan Isăilă.

Prin aceste argumente, apărerea lui Vitalie Proca încearcă să acrediteze ideea că nu cetățeanul moldovean a fost cel care a deschis focul, însă nici nu precizează exact dacă și în ce măsură acesta a fost implicat în atentat.

Europenii îşi asigură aliaţii americani în privinţa apărării colective la Bruxelles

Apărarea Europei naște discuții în cadrul NATO

Reducere la absurd

Apărarea lui Vitalie Proca operează cu metoda reducerii la absurd în încercarea de a demonta, punct cu punct, cele prezentate de procurori în rechizitoriu.

„Din dorința de a se menține acuzația parchetului referitoare la faptul că venirea mea în România în luna noiembrie 2012 a avut drept scop săvârșirea atentatului din data de 26.11.2012, instanța fondului face o descriere foarte amănunțită a declarațiilor martorilor Druță Grigore, Druță Tudor și Parfeni Ionuț Răzvan și trage concluzii eronate din aceste declarații, fără însă să vadă că o faptă atât de gravă cum este omorul nu se săvârșește de către o persoană care vine în România fără să încerce să își ascundă identitatea reală. Ce asasin profesionist este acela care își declară identitatea la vamă, se înregistrează la hotel cu numele adevărat, își aduce cu el și soția și unul dintre copiii minori și se afișează în public oriunde merge?”, arată Vitalie Proca în motivele de apel.

Cazul Gorbuntsov, încă neelucidat

Moldoveanul susține că pentru a se crea aparența că este un asasin plătit, procurorii români au susținut că el este și în spatele tentativei de omor comisă asupra lui German Gorbuntsov la Londra în anul 2011.

„(…) Chiar instanța fondului a fost obligată să recunoască prin hotărâre faptul că susținerile din rechizitoriu (…) sunt în mod cert neadevărate câtă vreme nici până la acest moment, deși au trecut mai bine de 4 ani de la atentatul din Londra, autoritățile britanice nu au putut stabili cu certitudine cine este autorul în cazul tentativei de omor asupra lui German Gorbuntsov și nu au pornit acțiunea penală împotriva niciunei persoane. (…) De remarcat că în timp ce prin rechizitoriu se susține că și în cazul Gorbutsov s-au identificat microurme de ADN ale lui Vitalie Proca pe arma crimei, autoritățile britanice nu s-au grăbit să mă incrimineze nici până la acest moment, contrar modului „pompieristic” în care au acționat organele de urmărire penală din România, care au rezolvat cazul în mai puțin de două luni”, scrie Vitalie Proca.

Apărarea lui Proca susține că motivul neincriminării moldoveanului de către autoritățile britanice ar fi tocmai acela că și în cazul Gorbutsov, la fel ca în cazul din Vitan, pe arma folosită au fost identificate microurme de ADN care provin de la mai multe persoane, „existând un dubiu evident asupra certitudinii celui care  a utilizat în mod efectiv arma”.

În ceea ce privește autoturismele conduse de persoana-țintă, Puiu Mironescu, și victima, Răzvan Isăilă, procurorii scriu în rechizitoriu că primul conducea un Mercedes negru E Klasse similar ca model, an de fabricație și culoare cu cel condus de al doilea.

Culorile nu se potrivesc

„În realitate, (…) reiese exact contrariul. Și anume, victima Isăilă deținea un autoturism Mercedes E Klasse fabricație 2006 de culoare neagră cu număr de înmatriculare de București ce avea terminația MIR, în timp ce presupusa țintă Mironescu nu a avut niciodată o mașină Mercedes, ci a deținut numai până în luna mai 2011 un autoturism Audi de culoare albastru închis cu număr de înmatriculare de Neamț ce avea terminația MYR. Iar după vânzarea autoturismului Audi în luna mai 2011, numărul de înmatriculare respectiv a fost radiat și la data atentatului Mironescu deținea un autoturism Audi A4, dar care avcea culoarea albastru deschis (…), fiind în mod mai mult decât evident că este exclusă o confuzie între autoturismul Mercedes negrun deținut de victimă și autoturismul Audi albastru deschis deținut de presupusa țintă a atentatului, Mironescu”, se arată în motivele de apel.

Vitalie Proca susține, prin avocat, că nu o putea confunda pe victimă cu presupusa țintă, deoarece Puiu Mironescu este blond, iar Răzvan Isăilă, brunet.

„Prima instanță a refuzat să vadă că este însă greu de crezut, dacă nu chiar imposibil, ca un adevărat asasin profesionist, așa cum sunt eu descris în rechizitoriu, după zece zile de supraveghere continuă a victimei Mironescu, chiar și în condiții de întuneric, ar putea să confunde un autoturism marca Mercedes cu unul marca Audi și o persoană blondă cu una brunetă, care locuia la o cu totul altă adresă decât ținta atentatului, Mironescu”, susține Vitalie Proca, arătând că locuințele celor doi se aflau la cel puțin 1,5 kilometri una față de cealaltă.

Autori de înălțimi diferite

Neconcordanțe ar fi nu numai în privința fizionomiei persoanei vătămate, ci și în privința celui văzut de martori că a deschis focul: „Lăsând la o parte diferența evidentă dintre înălțimea cuprinsă între 1,6 m și 1,7 m a atentatorului, care a fost percepută de absolut toți martorii oculari și înălțimea mea reală, de 1,85 m, poate cel mai relevant aspect în ceea ce privește superficialitatea judecății și contradicția evidentă dintre probele dosarului este dată de fasptul că, în timp ce prin rechizitoriu eu sunt prezentat ca unic și cert autor al atentatului din 26.11.2012, din declarațiile date de uni dintre martorii oculari audiați în timpul cercetării judecătorești reiese că la săvârșirea faptei au participat două persoane și nu una singură, o persoană a condus autoturismul și cea de-a doua a tras în victimă, trăgătorul fiind o persoană slabă, cu o înălțime de cel mult 1,7 m”.

În ceea ce privește armele folosite în atentat, un pistol mitralieră AK-47 calibru 5,45 mm și un pistol Makarov calibru 9 mm, Vitalie Proca se întreabă, retoric, cum ar fi putut să intre în posesia lor, de vreme ce nu există dovezi că le-ar fi adus de acasa, trecând granița cu ele, și nici că ele i-au fost puse la dispoziție de frații Măraru.

Totodată, Vitalie Proca susține că în timp ce în rechizitoriu procurorii rețin că la fața locului au fost trase o sumedenie de focuri de armă, în urma cercetării s-au descoperit doar opt cartușe, toate provenind de la pistolul Makarov, ceea ce ar ridica semne de întrebare legate pistolul automat AK-47. Totodată, spune Vitalie Proca, un asasin profesionist nu ar fi aruncat alături de un prosop adus din camera de hotel pe care se afla propriul ADN, „parcă special pentru a indica anchetatorilor că el este autorul atentatului”.

Multiple ADN-uri, un singur făptaș

„Nici experții în rapoarte și nici parchetul prin rechizitoriu nu au explicat prin ce miracol din multiplele tipuri de ADN amestecate identificate atât pe arme, cât și în mașina folosită la atentat, au reușit să separe doar ADN-ul meu, fără a putea identifica și pe ceilalți utilizatori ai mașinii și ai armelor. Cum nu se explică prin rechizitoriu nici de ce nu au fost comparate microurmele de ADN identificate pe arme măcar cu ADN-ul lui Varivoda Vitali, cel care a fost inițial indicat ca autor al atentatului de pe planșele fotografice de către martorul sub identitate protejată (…) ori cu ADN-ul inculpaților Măraru și Druță (…)”, mai arată Vitalie Proca.

În data de 31 iunie 2016, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe interlopul moldovean Vitalie Proca la 21 de ani și 8 luni de închisoare, acesta fiind acuzat că a încercat să omoare în 2012 un tânăr în cartierul Vitan din București, pe care l-a confundat cu liderul lumii interlope din Piatra Neamț, Ioan Mironescu.