Europenii îşi asigură aliaţii americani în privinţa apărării colective la Bruxelles

Vocea.biz / 15.02.2018
Europenii îşi asigură aliaţii americani în privinţa apărării colective la Bruxelles

Europenii au depus eforturi să îşi asigure partenerul american, angajându-se să nu priveze NATO de capacităţile lor militare şi să îşi mărească contribuţiile la apărarea colectivă, într-o reuniune pregătitoare a summitului Alianţei Nord-Atlantice din iulie, relatează AFP conform News.ro.

Aliaţii europeni au recunoacut că ”apărarea comună este o misiune NATO şi numai NATO”, s-a felicitat joi secretarul american al Apărării Jim Mattis, la finalul unei reuniuni ide două zile cu omologii săi, la sediul Alianţei, la Bruxelles.

Conceptul de apărare colectivă este un principiu intangibil, aflat în centrul Tratatului Atlanticului de Nord, fondatorul Alianţei, care le garantează membrilor săi că vor fi apăraţi reciproc în caz de atac.

Partea americană şi-a exprimat îngrijorarea să vadă NATO privată de mijloace prin proiectul de relansare a apărării europene, în momentul în care se acumulează ameninţări la adresa Alianţei, la est prin ascensiunea puterii Rusiei şi la sud odată cu radicalismul islamist şi presiunea migraţiei.

Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a pledat în favoarea stabilirii unor limite ale iniţiativei europene.

”UE nu trebuie să se substituie la ceea ce face NATO” şi ea ”nu trebuie să-şi închidă pieţele apărării” americanilor şi altor ţări care nu sunt membre UE, a avertizat Stoltenberg.

”ÎNDOIELI RISIPITE”

Unii europeni au fost surprinşi, dacă nu deranjaţi, de acest ton ofensiv. ”Există o complementaritate cu NATO. Europenii nu au nicio intenţie de dublare inutilă sau de achiziţii de capacităţi inutile”, au dat asigurări diplomaţi din state membre UE.

Însă, o cină de lucru, miercuri seara, pare că a permis calmarea spiritelor.

Reprezentanta diplomaţiei europene Federica Mogherini a explicat iniţiativa europeană, iar totul a reintrat în ordine, potrivit declaraţiilor unor miniştri europeni, la sfârşitul reuniunii.

Douăzeci şi cinci de state membre UE au lansat în decembrie 2017 o iniţiativă fără precedent, cunoscută sub numele de Cooperare Structurată Europeană (CSP), care urmează să le permită să dezvolte în comun capacităţi de apărare şi să investească în proiecte comune.

”Eu cred că îndoielile care trebuiau disipate ieri au fost disipate într-un mod foarte important”, a declarat joi ministrul spaniol al Apărării María Dolores de Cospedal.

”Această cină a fost mai constructivă decât declaraţiile publice” ale amerianilor, a mărturisit AFP o sursă europeană.

”Reuniunea a permis să se pună bazele summitului NATO din iulie, explicând cum pot completa deciziile europene în domeniu munca NATO”, a apreciat Jens Stoltenberg.

”NEVOIE DE BANI”

Washingtinul a obţinut de asemenea satisfacţie într-un al doilea contencios cu aliaţii – creşterea cheltuielilor acestora în domeniul apărării.

Jim Mattis a rămas însă inflexibil. ”S-au făcut multe, dar rămân multe de făcut”, a declarat el.

Toate ţările din NATO s-au angajat – în 2014 – să-şi mărească cheltuielile cu apărarea la 2% din PIB.

Însă nu toţi vor respecta termenul -2024 -, ci doar 15, potrivit lui Jim Mattis.

Franţa urmează să o facă în 2025, a precizat el. Iar Mattis s-a declarat ”încrezător” în angajamentul german.

”Avem nevoie de bani mai mulţi, de mai multe capacităţi şi de contribuţii mai multe”, a rezumat Jens Stoltenberg.

Contextul geopolitic le impune membrilor Alianţei să aibă trupe pregătite să intervină şi în măsură să fie desfăurate rapid, a pledat la rândul său secretarul american al Apărării.

Statele Unite au anunţat o nouă creştere cu 35% a bugetului alocat desfăşurării de militari americani în Europa – “European Deterrence Initiative” – în 2019, la 6,5 miliarde de dolari, după o creştere de 40% în 2018.

”Statele Unite sunt deplin angajate în NATO”, a insistat Mattis.

Două noi structuri de comandament urmează să fie înfiinţate în acest scop.

Statele Unite au propus să găzduiască noul comandament însărcinat cu securizarea comunicaţiilor maritime în vederea deplasării de trupe şi de material la Atlantic, iar Germania pe cel de susţinere logistică în Europa.

”Hotărârea cu privire la instalaţiile efective va fi luată în cursul viitoarei reuniuni, în iunie”, a precizat secretarul general Jens Stoltenberg.

NATO s-a angajat totodată într-o misiune de formare militară în Irak.

”Însă ea nu prevede antrenament de luptă”, a precizat Jens Stoltenberg.

Citește și...