Această resursă va fi mai valoroasă decât petrolul, iar statele lumii se vor lupta pentru ea – VIDEO

Colectarea și analiza de date va fi atât de importantă pentru state în viitor încât acestea vor ajunge să se bată pe ele, a declarat Eric Schmidt, președintele Alphabet, compania-mamă a Google, scrie EvoNews.com.

”Cred big data este atât de puternică încât statele-națiuni se vor lupta pentru aceasta în privința a cât de mult contează informațiile”, a spus el la conferința Google Cloud Next, potrivit Business Insider.

”Cel care are datele poate face analize și poate rula algoritmi…Mărimea despre care vorbim va duce la furnizarea unor beneficii uriașe statelor în termeni de companii globale, beneficii pentru cetățenii lor și așa mai departe”, a spus Schmidt.

”Big data” este un termen care descrie analiza de date la scară uriașă. Acestea pot revela trenduri sau situații neimaginate anterior, atât economice, cât și sociale sau politice.

Amendă record pentru cei de la Google din partea UE

Facebook şi Alphabet, date în judecată în statul Washington în legătură cu publicitatea electorală

Alături de inteligența artificială și realitatea virtuală, fenomenul ”big data” este văzut ca fiind unul revoluționar. Totuși, chiar și așa, afirmația lui Schmidt este foarte îndrăzneață.
”Pariez pe viitorul carierei mele profesionale că viitorul afacerilor este big data și machine learning (o formă de inteligență artificială – n.r.) aplicate la oportunitățile de afaceri, provocările clienților și lucrurile care vor veni”, a spus Schmidt.

Când oamenii vorbesc despre ”big data” ca fiind ”noul petrol”, asta înseamnă oportunitățile masive din sector, ceea ce face să fie foarte valoros.

Google și forța algoritmilor

Surpriza este că nu este prima oară când se folosește acest model de succes. Însăși Google este compania cea mai la îndemână ca exemplu. Google analizează vaste cantități de date despre fiecare utilizator al produselor sale pentru a-i afișa apoi reclame relevante intereselor sale. Mai exact, dacă e fan Hewlett-Packard și anterior a căutat pe internet laptopuri, atunci Google îi va prezenta reclame cu oferte de produse HP.
Google.com este cel mai utilizat site din lume, adunând lunar 28 de miliarde de vizite. Următorul în top este YouTube, deținut tot de către Google, care atinge 20,5 miliarde de vizite.

”Camera ecourilor” de pe Facebook

Și Facebook este în joc, algoritmii săi arătând utilizatorilor reclame la branduri sau produse la care au dat deja ”like”. Ba chiar este investigată pentru abuz de poziție dominantă în Germania. Raționamentul nemților a fost următorul: aceasta colectează vaste cantități de informații despre utilizatorii săi, iar acest lucru poate fi un posibil abuz de poziție dominantă. „Datele personale sunt deseori moneda cu care consumatorii plătesc pentru serviciile presupus gratuite“, declara atunci Klaus Mueller, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor de Consumatori din Germania. Din cauză că datele utilizatorilor nu pot fi transferate din Facebook către alte platforme, acestea din urmă nu pot oferi servicii la fel de bune. Astfel, Facebook, prin strângerea masivă de date, afectează micile firme, care nu pot strânge informații despre clienți la fel de mult.

IBM și Watson, exemplul perfect

O altă companie foarte activă în domeniul ”big data” este IBM. Aceasta nu colectează în sine informații, dar oferă supercomputerul Watson companiilor interesate. Astfel, Watson – care dispune de inteligență artificială, dar și capacități avansate de analiză – a fost ”angajat” până acum în sistemul medical, în domeniul bancar, fitness, diete, turism etc. Watson este cel care apoi strânge informații și le analizează. Spre exemplu, Watson va diagnostica boli rare după ce va fi amplasat la Centrul de Boli Rare şi Nediagnosticate din cadrul Spitalului Universitar din oraşul german Marburg. Watson a devenit celebru după ce a învins în 2011 cei mai de seamă reprezentanți ai speciei umane la un joc de genul ”Știi și câștigi”.

Microsoft vrea să învingă cancerul

Un alt exemplu este Microsoft, care caută leacul pentru cancer, dar nu în laboratoare specializate, ci prin folosirea vastelor sale capabilități de cloud computing pentru a realiza simulări și cercetări. Astfel, algoritmii și computerele fac toată munca, în loc să fie realizate teste cu tuburi și seringi.

”Inventatorul” internetului avertizează

Totuși, Sir Tim Berners-Lee – omul care a inventat protocolul World Wide Web și cel care a realizat primul browser din lume – a avertizat recent asupra pericolelor. El a scris duminică, la serbarea a 28 de ani de la ”inventarea” internetului, că utilizatorii au pierdut controlul asupra datelor personale lăsate pe net. Mai mult, el a spus că acest lucru începe să devină periculos, iar guvernele pot obliga marile companii care derulează afaceri online să le dea datele utilizatorilor. El a dat ca exemplu faptul că o serie de bloggări au fost uciși sau amenințați, iar mai mulți activiști politici au fost monitorizați.

În anul 2013, fostul contractor Edward Snowden prezenta public documente prin care arăta că NSA – agenția de securitate a SUA – spionează marile platforme de internet. De asemenea, WikiLeaks a prezentat săptămâna trecută o serie întreagă de documente prin care arată că CIA poate spiona orice iPhone sau telefon Android, orice computer cu Windows sau Linux, dar și televizoare inteligente Samsung. Și se pregătea să ”spargă” și sistemele de control ale mașinilor conectate la internet.

Acestea sunt, însă, situații de monitorizare. Dar țări precum China sau Iran cenzurează activ internetul, iar anumite informații sau site-uri nu pot fi accesate. De asemenea, Rusia a adoptat în ultimii ani o legislație foarte strictă, prin care a ordonat oricărui site cu mai mult de 3.000 de vizitatori unici pe zi să se înregistreze la o autoritate. De altfel, Rusia a blocat recent accesul la rețeaua profesională LinkedIn, deținută de către Microsoft. Mai mult, rețeaua socială Vkontakte a fost folosită pentru spionarea utilizatorilor acesteia din Ucraina, în contextul protestelor împotriva fostului președinte Viktor Ianukovici din 2013, după cum scria Bloomberg. În anul următor, Pavel Durov – fondatorul Vkontakte, fugea din Rusia și acuza că rețeaua a ajuns sub controlul aliaților președintelui rus Vladimir Putin.