Veniturile generate de jocurile video au depășit 100 de miliarde de dolari la nivel mondial, în vreme ce industria filmului contabilizează încasări din box-office de ”doar” 40 de miliarde de dolari anual, iar influența acestora a ajuns în domenii mult mai avansate, precum inteligența artificială sau realitatea virtuală, scrie Factor Daily.
Vânzările de jocuri au atins 91 de miliarde de dolari în 2016, potrivit companiei de cercetare Super Data, din care 40,6 de miliarde de dolari au fost cheltuite pe jocuri de mobil datorită popularității unor jocuri precum Pokemon Go de la Nintendo sau Clash Royale de la Supercell.
Vânzările de jocuri pe calculator au contabilizat și ele 34 de miliarde de dolari, cele mai populare fiind titlurile care se pot juca gratuit, precum League of Legends, dar și Overwatch. Gamerii au beneficiat și de lansarea unei noi generații de plăci video, care a venit 40% mai multă performanță în timp ce consumul de energie a fost redus cu 20%.
Dacă se introduc în calcul și jocurile de pe rețelele sociale, gen Farmville, și abonamentele premium online, atunci suma ajunge la 35,8 miliarde de dolari.
Alte 6,6 miliarde de dolari reprezintă jocurile descărcate direct pe console precum Play Station 4 de la Sony sau Xbox One de la Microsoft. Această sumă reprezintă numai download-urile, fără a pune la socoteală jocurile de consolă care au fost achiziționate din magazine.
De asemenea, transmisiunile de jocuri pe internet cu ajutorul unor platforme precum Twitch, deținută de Amazon, sau YouTube – controlată de către Google, au adus alte 4,4 miliarde de dolari, în creștere cu 34%. Compania estimează că streamingul de jocuri video va atinge în acest an o audiență de 665 de milioane de oameni și venituri de 4,7 miliarde de dolari.
Sporturile electronice reprezintă un domeniu foarte mic, cu venituri de numai 892 de milioane de dolari în 2016, în urcare cu 19%, dar companii precum Activision Blizzard, Riot Games și Electronic Arts pariază pe eSports pentru creșterea veniturilor.
Singurul sector mai slab a fost cel reprezentat de realitatea virtuală, dar, cu toate acestea, segmentul a adunat 2,7 miliarde de dolari. Sony, HTC, Oculus (deținută de Facebook) și Samsung sunt principalele companii din acest segment.
Dar acestea nu sunt singurele domenii legate de gaming. Producătorii de cipuri grafice Nvidia și Advanced Micro Devices (AMD) au făcut posibilă creșterea puternică a performanței PC-urilor.
Intel domină segmentul, cu o cotă de piață de 68%, datorită faptului că soluțiile sale se regăsesc alături de procesoarele centrale ale gigantului, în special pe laptopuri sau pe desktopurile cu placă video integrată. Dar marea revoluție vine de la producătorii specializați: Nvidia a adunat o cotă de piață de 18%, în vreme ce AMD acontează 14%. Dacă Nvidia domină plăcile video de înaltă performanță, procesoarele AMD se regăsesc în consolele Sony și Microsoft.
Capitalizarea Nvidia a crescut de mai bine de două ori anul trecut, de la 25 de miliarde de dolari la aproape 60 de miliarde de dolari acum. Și asta datorită faptului că procesoarele sale grafice au cerere foarte mare în centrele de date ale Google, Facebook, Amazon și Facebook. Mai exact, acestea sunt folosite acum pentru calcule complexe, rețele neuronale și experimente legate de inteligența artificială. De asemenea, cipurile Nvidia sunt folosite acum de către Tesla și Audi în mașinile lor de top.
De partea cealaltă, AMD are un avantaj puternic în domeniul realității virtuale. În acest moment, AMD are o cotă de piață de 80% pe acest segment. Dar realitatea virtuală este doar începutul, căci sunt vizate și domenii precum shoppingul, divertismentul sau domeniul educațional. Capitalizarea AMD a crescut, la rândul său, de mai bine de trei ori anul trecut, ajungând acum la 12,2 miliarde de dolari.
Pe lângă cipurile grafice, mai trebuie puse la socoteală accesoriile pentru gameri, de la mauși și tastaturi realizate special pentru jucătorii împătimiți, până la căști sau altele. Principalii producători de accesorii sunt Razer, Logitech, Thrustmaster, Genius, Mad Catz, Venom sau A4Tech.
În fine, și motoarele de randare au utilități tot mai răspândite. Acestea sunt folosite pentru a calcula coliziuni, particule sau fizica din jocuri, iar principalele motoare de randare folosite sunt Unity, Unreal Engine și CryEngine.
Unity, spre exemplu, a strâns anul trecut de la investitori 181 de milioane de dolari, compania fiind evaluată la 1,5 miliarde de dolari.
Marea bătălie se duce acum pentru realitatea virtuală/realitatea augmentată. Spre exemplu, BMW folosește Unity pentru a permite inginerilor săi să ”testeze” materiale și texturi. De asemenea, McLaren folosește realitatea virtuală pentru planificarea materialelor și vopselurilor necesare pe mașinile sale.
Chiar și NASA a folosit motorul de randare Unreal Engine pentru a crea o”realitate mixtă”. Astfel se mimează experiențe de pe Stația Spațială Internațională sau gravitația de pe Lună sau Marte.
Inclusiv în medicină se folosesc acestea, cum ar fi cazul tratării răului de mare.
Dar gamingul nu înseamnă doar atât: Uber a folosit diverse hack-uri, trucuri de psihologie și mecanica jocurilor pentru a-și stimula șoferii să conducă mai mult și, astfel, să aducă venituri mai mari companiei.
Mai exact, s-au folosit trucuri precum atingerea de noi nivele, combinate cu țintirea de scopuri, exact pe modelul jocurilor în care trebuie să atingi anumite obiective pentru a putea trece la nivelul următor.