Primele 100 de zile ale mandatului lui Donald Trump. Politica externă care va aduce “America pe primul loc”

Primele 100 de zile ale mandatului unui Președinte, perioada în care puterea și influența sa sunt considerate a fi, istoric vorbind, la cote maxime, sunt adesea văzute ca un indicator al succesului acestuia și al traiectoriei politice în decursul mandatului său. Vocea.biz analizează o parte dintre principalele aspecte ale primelor sale 100 de zile – rolul lui Trump ca lider al executivului și modul în care acesta stabiliește direcția politicii externe a Statelor Unite.

Președintele Donald Trump, care a candidat sub sloganul  “America pe primul loc”, nu s-a sfiit să-și folosească puterea pe care i-o conferă funcția, iar primele 100 de zile de mandat oferă o viziune complexă și imprevizibilă în ceea ce privește politica externă.

Criticii au descris această politică drept una izolaționistă, parțial din cauza faptului că Trump a propus ca SUA să își reducă angajamentele străine și chiar a criticat NATO, considerând alianța “învechită”.

Printre cele mai importante momente care au marcat până acum mandatul noului lider de la Casa Albă se numără: retragerea din Acordul Trans-Pacific (TPP) și lansarea celor 59 de rachete Tomahawk împotriva regimului lui Bashar al-Assad ca răspuns la atacul cu arme chimice asupra civililor.

Trump dă asigurări că el şi Kim s-au ”îndrăgostit”

Trump susţine că a refuzat o întâlnire cu Justin Trudeau privind NAFTA

De asemenea, Administrația Trump a lansat “mama tuturor bombelor” (MOAB), o bombă de aproape 10.000 de kilograme asupra unei rețele de tuneluri din Afganistan, cu scopul de a elimina militanți asociați cu Statul Islamic.

Tensiunile diplomatice dintre SUA și Coreea de Nord continuă, de asemenea, să se intensifice, Trump avertizând că nu exclude un “conflict major” cu acest stat.

Noul președinte nu a retras până acum SUA din Tratatul de la Paris, nu a renegociat acordul nuclear cu Iran, și nu a mutat ambasada SUA din Israel la Ierusalim, acestea fiind o parte dintre promisiunile făcute în timpul campaniei electorale.

Siria și Orientul Mijlociu

Atacul împotriva unei baze aeriene din Siria, primul atac direct asupra regimului Assad în cei șase ani de război civil, poate fi considerat cel mai important pas făcut de liderul de la Casa Albă din primele 100 de zile de mandat.

În trecut, Trump posta mesaje pe plaforma de socializare Twitter prin care îl ruga pe fostul președinte Barack Obama să nu bombardeze Siria. Mai mult, chiar în timpul campaniei electorale Trump a spus că un vot pentru Hillary Clinton este un vot pentru o intervenție militară în Siria. “Nu ar trebui să ne concentrăm pe Siria”, a declarat Trump în octombrie. “O să ajungem la al Treilea Război Mondial dacă o ascultăm pe Hillary Clinton”.

Cu toate acestea, după ce regimul lui Bashar al-Assad ar fi atacat orașul Khan Sheikhoun cu gaz sarin, Trump a ordonat lansarea a 59 de rachete Tomahawk asupra unei baze aerine de unde se presupune că ar fi decolat avioanele dictatorului.

Un număr mai mare de soldați americani a fost mobilizat în Siria de către președintele Trump, iar lupta împotriva Statului Islamic a devenit o prioritate a administrației sale. “America se confruntă cu multe amenințări  – și o mare parte dintre ele sunt rezultatul unor probleme care nu au fost rezolvate de prea multă vreme”, a explicat Trump. “Am acum această responsabilitate, și o voi duce la bun sfârșit cu mândrie”, a mai spus acesta.

Mai mult, președintele american nu a eliminat posibilitatea unor viitoare atacuri asupra Siriei dacă Assad va continua să încalce drepturile omului și legile internaționale. Administrația Trump a insistat că atacul din Siria nu a fost rezultatul unei schimbări de politică externă, ci parte a obiectivului de a învinge ISIS, în conformitate cu prioritățile președintelui de a acționa în interesul SUA.

Donald Trump a semnat o serie de ordine executive prin care li se interzicea cetățenilor din șapte țări majoritar musulmane (Siria, Irak, Iran, Libia, Somania, Sudan și Yemen) să călătorească în Statele Unite ale Americii. Acest ordin a fost blocat pe cale juridică, așa că Trump l-a revizuit, însă și proiectul revizuit a fost contestat de o a doua instanță de judecată.

Trump a urmărit să întărească relațiile cu aliații tradiționali din Orientul Mijlociu, cum ar fi Egipt și Arabia Saudită, formând o alianță împotriva terorismului, în ciuda problemelor legate de drepturile omului cu care se confruntă cele două state. De asemenea, președintele SUA l-a felicitat pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan după ce acesta a câștigat referendumul care i-a permis sporirea prerogativelor.

În ceea ce privește acordul nuclear cu Iranul din 2015, pe care Trump l-a criticat aspru în timpul campaniei, nu a avut loc nicio schimbare până la momentul de față. Cu toate acestea, administrația Trump a devenit mai critică la adresa Teheranului, iar Secretarul de Stat Rex Tillerson a spus că acest acord “nu face decât să întârzie scopul lor de a deveni un stat nuclear”.

Mize mari în diplomația cu China și tensiuni cu Coreea de Nord

În timpul campaniei, Donald Trump a criticat constant China, spunând că statul comunist “atentează la bunăstarea și locurile de muncă din SUA”. Președintele a acuzat, de asemenea, Beijingul că “manipulează cursul valutar”.

De când a devenit președinte, Trump și-a mai nuanțat poziția și a organizat un summit de două zile la clubul său privat Mar-a-Lago cu președintele chinez Xi Jinping. După întâlnirea cu oficialul chinez, Trump a declarat, “De ce aș spune despre China că manipulează  cursul valutar când colaborăm  în privința Coreei de Nord?”

Tensiunile dintre SUA și Coreea de Nord au crescut treptat. Coreea de Nord urmărește de ani de zile să dezvolte o armă nucleară capabilă să ajungă pe teritoriul continental al SUA. Trump, ca și fostul președinte Barack Obama, a încercat să pună presiune pe China, influentul vecin al Coreei de Nord, să își folosească puterea economică asupra regimului lui Kim Jong Un.

Între timp, Coreea de Nord a răspuns la solicitările administrației Trump de impunerea a unor noi sancțiuni cu o retorică dură. Ministrul de externe al țării a declarat recent că “asemenea intimidare și șantaj nu pot speria niciodată” Coreea de Nord.

În timpul unei vizite oficiale în Japonia, Coreea de Sud și China, secretarul de stat Rex Tillerson a declarat că toate opțiunile sunt puse în discuție și că timpul pentru politica de “răbdare strategică” a luat sfârșit. În timpul Consiliului de Securitate al ONU, Tillerson a avertizat că eșecul de a limita programul militar al Coreei de Nord ar putea avea “consecințe catastrofale”.

“Amenințarea unui atac nuclear asupra unor capitale precum Seul sau Tokyo este reală, și nu este decât o problemă de timp până când Coreea de Nord va dezvolta capacitatea de a lovi SUA”, a adăugat acesta.

În prezent, administrația Trump ia în considerare opțiuni diplomatice și economice, deși președintele american a spus că un “conflict major” între SUA și Coreea de Nord este posibil, din cauza programului său balistic.

Cu toate acestea, relațiile politice cu China nu vor fi ușoare, având în vedere cele mai recente evenimente. În momentul în care Coreea de Sud a acceptat pe teritoriul său sistemul anti-rachetă THAAD al SUA, spre exemplu, China a răspuns prin impunerea de restricții asupra unor companii sud-coreene care operează în China și a amenințat cu posibilitatea impunerii unor sancțiuni economice.

Conexiunea cu Rusia și poziția față de NATO

Administrația Trump se află de luni de zile în mijlocul unui scandal cu privire la legăturile dintre consilierii președintelui și guvernul rus. FBI și două comisii din Congres investighează atacurile cibernetice rusești și modul în care au influențat  sistemul electoral american și campania prezidențială, pe fondul sancțiunilor economice împotriva Rusiei în urma conflictului din Ucraina.

Scandalul privind implicarea Rusiei în alegerile din SUA este considerat de către analiști o amenințare la adresa programului lui Trump și a președinției acestuia. Michael Flynn și Paul Manafort au ocupat poziții importante în staff-ul lui Trump – primul fiind consilierul pe securitate națională, iar cel de-al doilea managerul de campanie al actualului președinte. În cazul ambilor, există suspiciunea că ar fi avut legături cu Rusia și sunt vizați de o anchetă  a FBI.

Procurorul general Jeff Sessions s-a autosuspendat din funcție odată cu demararea celei mai importante anchete din SUA care investighează sprijinul acordat de către președintele Vladimir Putin lui Donald Trump pentru a câștiga alegerile, după ce ar fi informat greșit Congresul despre propriile legături cu Rusia.

Între timp, Donald Trump a încetat elogiile la adresa lui Vladimir Putin, ale cărui planuri de a mobiliza rachete nucleare nu sunt văzute cu ochi buni în rândul membrilor NATO. În decembrie, Trump l-a lăudat pe Putin spunând că este foarte “inteligent” pentru atitudinea de care a dat dovadă atunci când administrația Trump a impus noi sancțiuni asupra Rusiei.

Trupele americane încă staționează în Europa de Est și Statele baltice, iar Trump a încălcat una dintre promisiunile lui Obama de a trimite încă 900 de soldați în Polonia.

Relația cu Rusia a devenit mai complicată din cauza Siriei, unde președintele rus Vladimir Putin a atacat rebeli sprijiniți de americani. Relația dintre SUA și Rusia s-a agravat după întâlnirea lui Rex Tilleson din Moscova cu liderul rus și ministrul de Externe Sergey Lavrov.

Deoarece Rusia a refuzat să-și retragă sprijinul oferit regimului Assad, Trump a avut o abordare mai precaută în legătură cu promisiunea sa din campanie de a îmbunătăți relațiile cu Moscova. Președintele american chiar s-a referit la relațiile cu Rusia ca fiind la un “minim istoric”.

Donald Trump și-a revizuit anumite afirmații pe care le-a făcut pe durata campaniei și la adresa unor instituții cum ar fi NATO și Uniunea Europeană.

Candidatul Trump declara în timpul campaniei că cetățenii americani plătesc mai mult decât ar trebui pentru apărarea altor state, cum ar fi cazul țărilor membre NATO.

“Țările pe care le apărăm trebuie să plătească pentru acest lucru, și dacă nu, SUA trebuie să fie gata să lase aceste țări să se apere singure”, a declarat Trump.

Acesta și-a schimbat poziția după ce s-a întâlnit cu secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg. După întâlnire Trump a declarat că NATO “luptă împotriva terorismului” și astfel ”nu mai este o alianță învechită”.

Donald Trump a mai spus despre Uniunea Europeană că este “minunată” și că este ” în favoarea ei”.

Cu toate acestea, președintele a declarat că Marea Britanie a fost “înțeleaptă” să iasă din UE și a prezis că și alte țări vor urma acest exemplu.

“Vă uitați la UE și este practic Germania. În principiu, un vehicul pentru Germania. De aceea am crezut că Marea Britanie a fost înțeleaptă să iasă din UE”, a explicat el.

Între timp, liderii UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la alegerea sa ca președinte al Statelor Unite ale Americii, iar Martin Schulz, fostul președinte al Parlamentului European a descris victoria lui ca un “moment foarte dificil” pentru Europa,

NAFTA și zidul cu Mexic

În timpul campaniei electorale, una dintre principalele promisiuni ale lui Donald Trump a fost construirea unui zid la frontiera cu Mexicul pentru combaterea imigrației ilegale. Trump nu a reușit să convingă până acum nici Mexicul, nici Congresul să plăteacă pentru zidul promis.

Trump a mai retras în mod oficial SUA din Acordul Comercial Transpacific – desi Congresul nu-l ratificase, și nu urma să facă acest lucru – și a început procesul de renegociere a  Acordul Nord-American de Comerț Liber (NAFTA), care unește Statele Unite, Canada și Mexicul, deși acest lucru ar putea fi la fel de dificil ca reforma sistemului de sănătate Obamacare, avertizează experții.

Trump s-a referit în repetate rânduri la respectivul acord comercial că fiind “cel mai prost acord făcut vreodată” și l-a considerat cauza pentru care companiile americane și-au mutat fabricile la sud de graniță.

Ulterior, Trump a declarat că a avut discuții “plăcute și productive” cu liderii din Mexic și Canada. “Este privilegiul meu să aduc NAFTA la zi prin reneocieri”, a spus acesta.

“Este o onoare să lucrez cu Președintele Peña Nieto și cu  prim-ministrul Trudeau, și consider că rezultatul final va face toate cele trei țări mai bune și mai puternice”, a mai adăugat el.

Accent pe cheltuieli militare și lupta contra terorismului

Cea mai evidentă schimbare în politica externă a SUA este dată de modul în care Trump a crescut cheltuielile pentru apărare, de promisiunea sa de a reconstrui armata și de prioritizare a luptei contra terorismului.

Bugetul propuse de Trump prevede creșterea cheltuielilor pentru apărare cu 54 de miliarde de dolari, în timp ce bugetul pentru schimbările climatice sau cultură a fost redus semnificativ.

Administrația a conferit noi puteri comandanților din Yemen și Somalia, permițându-le să declanșeze mai multe atacuri aeriene fără aprobare individuală de la Casa Albă. Trump a oferit aceeași autoritate comandanților din Siria și Irak.

Astfel, armata americană a lansat una dintre cele mai mari bombe non-nucleare asupra unei rețele de tuneluri, unde se ascundeau membrii ISIS în Afghanistan. În lupta sa contra terorismului, administrația Trump și-a îndreptat atenția și asupra Iranului, pe care îl vede ca principal “sponsor” al terorismului, criticând sprijinul acordat teroriștilor în Siria, Yemen și Irak, precum și încercările de a dezvolta capacități nucleare.