Cum ar arăta Franța dacă Francois Fillon ar fi președinte

Francois Fillon, fost premier al Franței, este candidatul republican la alegerile prezidențiale care se vor derula duminică în Hexagon. Considerat unul dintre cei mai puternici competitori cu șanse să ajungă în turul doi al alegerilor, el a fost anterior pe primul loc în topul preferințelor, dar a coborât pe ultimul loc al podiumului, pierzând teren din cauza scandalului angajărilor fictive, fiind acuzat că și-a plătit soția și cei doi copii din fonduri publice.

Deși inițial a declarat că va ieși din cursă dacă va fi pus oficial sub acuzare, el s-a răzgândit ulterior, denunțând o ”lovitură de stat instituţională din partea stângii” asupra candidaturii sale la alegerile prezidenţiale din Franţa.

În prezent, Francois Fillon este cotat pe poziția a treia în preferințele electoratului din Hexagon, cel mai recent sondaj, realizat de Ipsos/Sopra/Steria și dat publicității vineri, clasându-l la egalitate cu Luc Melenchon, candidatul stângii extreme, cu 19% din șanse în primul tur.

Ce se va întâmpla în Franța dacă Fillon va fi președinte

Plângerea Anticor privind campaniile prezidenţiale din 2017 ale lui Macron, Hamon, Mélenchon şi Le Pen, clasată

AFP: Atentatele jihadiste comise în Franţa din ianuarie 2015

Francois Fillon se concentrează, din punct de vedere economic, pe reducerea cheltuielilor publice – ținta sa fiind o scădere de 100 de miliarde de euro în cinci ani, respectiv o scădere a ponderii acestor cheltuieli de la 57% din PIB la mai puțin de 50% până în 2022 – eliminarea impozitului pe avere și creșterea vârstei de pensionare.

Cei mai afectați de măsurile propuse de el vor fi angajații, fie că sunt din sectorul public sau privat, având în vedere că va scădea major numărul locurilor de muncă, se va extinde programul de lucru și va crește vârsta de pensionare.

Mizând pe faptul că una din cinci persoane, respectiv un total de 5 milioane de oameni, lucrează în serviciul public, administrația locală și asistența medicală publică, Fillon vrea reducerea cheltuielilor bugetare prin tăierea a 500.000 de locuri de muncă din sectorul public prin înlocuirea tuturor funcționarilor care se pensionează, și creșterea săptămânii de lucru la 39 de ore, care se va aplica imediat în acest sector de la numirea sa ca președinte.

Când vine vorba de companiile din Franța, lucrurile se vor schimba radical, pentru că republicanul vrea să le permită acestora posibilitatea să extindă durata săptămânii de lucru până la 48 de ore, maximul acceptat de UE. De asemenea, acestea vor beneficia și de o reducere a cotei impozitului pe profit la 25%, cu 8,3 puncte procentuale mai puțin decât nivelul actual.

Pentru șomeri candidatul și-a propus să limiteze prestațiile la 75% din salariu în momentul încetării lucrului, și scăderea treptată a procentului.

Cât despre vârsta de pensionare, Fillon vrea ca aceasta să crească la 65 de ani, cu 3 ani mai mult față de limita actuală, dar și să elimine prevederile speciale de pensionare anticipată pentru angajații din sistemul public.

Conform programului de campanie propus de acesta, deficitul sectorului public peste 5 ani va fi zero, de la 3,7% din PIB în 2017, deficit estimat mai mare cu 1 punct procentual față de prognoza actualului guvern pentru anul curent, care a mai arătat, totodată, că în 2016 deficitul din sectorul public a fost de 3,4%.

Cuplurile homosexuale vor avea, de asemenea, de suferit, în cazul în care Fillon va fi desemnat președinte. El este un opozant al căsătoriilor între persoane de același sex, lege împotriva căreia a votat în 2013. Chiar dacă, în ciuda rezervei sale personale, nu va renunța la acest act normativ, republicanul va limita drepturile de adopție pentru acestea. Astfel, dacă în prezent, părinții homosexuali, ca și cuplurile heterosexuale, pot obține noi certificate de naștere unde să fie menționați ca părinți ai copiilor adoptați, care pierd astfel toate legăturile legale cu părinții lor naturali, venirea lui Fillon în cea mai înaltă funcție din stat menține această facilitate de a tăia legătura copiilor adoptați cu părinții naturali doar pentru cuplurile heterosexuale.

Nici imigranții nu vor mai beneficia de o politică relaxată, în contextul în care, ca și Marine Le Pen, candidatul formaţiunii Les Republicains vrea să reducă imigrația și să investească masiv în securitate, apărare și justiție, prin creșterea numărului de polițiști și jandarmi cu un total de 10.000 și majorarea numărului de paturi de închisoare cu 16.000.

Fillon s-a remarcat, ca și contracandidata sa de extremă dreapta, și prin promisiuni controversate, precum retragerea cetățeniei pentru jihadiștii de naționalitate franceză din războaiele din Irak sau din Siria și interzicerea acestora să revină în Franța, apropierea de Rusia și oferirea de suport președintelui sirian Bashar al-Assad în lupta împotriva statului islamic.

Politica externă propusă de Fillon vizează apropierea de Statele Unite și de președintele american Donald Trump, dar și colaborarea cu Rusia în războiul din Siria, pledând pentru ridicarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei după anexarea Crimeei.

Planurile lui Francois Fillon includ și reformarea Uniunii Europene și a acordului Schengen, prin impunerea unor controale la frontierele interne și externe și limitarea imigrației, acesta cerând o forță de poliție externă la granițele Europei. Totuși, uniunea monetară europeană nu va avea de suferit, dat fiind faptul că el pune accent pe guvernarea zonei euro, susținând legături mai puternice de luare a deciziilor între țările din această zonă.