Ankara respinge anchetarea presupuselor nereguli de la referendum: “Acest caz s-a încheiat”

Principalul partid de opoziţie din Turcia a cerut marţi, în mod oficial, anularea referendumului pe tema sporirii puterilor preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, al cărui Guvern a respins un îndemn al Bruxellesului la o anchetă cu privire la ”presupuse nereguli”, relatează AFP, potrivit News.ro. 

Suspiciunile de fraudare prezentate de opoziţie au la bază decizia de ultim moment a Înaltului Consiliu Electoral (YSK) de a considera valide buletine nemarcate cu ştampila oficială a autorităţilor electorale.

Principalul partid de opoziţie, CHP, şi formaţiunea prokurdă HDP, afirmă că această decizie a YSK ar putea să fi favorizat victoria taberei ”da”, care a obţinut o mică majoritate, de 51,4% din voturile exprimate, potrivit rezultatului provizoriu anunţat de presă.

Vicepreşedinteke CHP Bülent Tezcan a depus marţi un recurs la YSK, la Ankara, prin care cere în mod oficial anularea referendumului.

Viorica Dăncilă se întâlneşte la Bruxelles cu grupurile politice din Parlamentul European

Ambasada SUA la Ankara, ţinta unor focuri de armă, fără victime

”Voinţa naţională a fost furată”, a declarat Tezcan, denunţând după depunerea recursului ”rezultate ilegitime”.

Deplângând faptul că nu există niciun mijloc de înregistrare a numărului buletinelor vizate de această măsură YSK, el a subliniat că ”există doar un lucru de făcut (…), anularea acestui vot”.

Câteva zeci de persoane s-au adunat în faţa sediului YSK în vederea semnării unei petiţii prin care se cere anularea scuritnului.

”Caz încheiat”

Dacă preşedintele american Donald Trump l-a sunat pe Erdogan să-l felicite, fără rezerve, Uniunea Europeană a îndemnat marţi Ankara la o ”anchetă transparentă cu privire la presupuse nereguli comise în timpul referendumului”.

”Îndemnăm (…) autorităţile să deschidă o anchetă transparentă cu privire la presupusele nereguli care au fost constate de observatorii” internaţionali, a declarat marţi un purtător de cuvânt al Comisiei Europene (CE), Margaritis Schinas, îndemnând la ”reţinere”.

Turcia a respins imediat acest îndemn.

”O asemenea declaraţie speculativă din partea unui purtător de cuvânt nu poate să fie acceptată”, a declarat ministrul turc însărcinat cu Afaceri Europene Omer Celik, în opinia căruia UE este necesar să respecte ”procesele democratice”.

Erdogan a repetat luni că el va promulga o lege cu privire la reintroducerea pedepsei cu moartea dacă Parlamentul votează în acest sens şi s-a declarat pregătit să convoace altă consultare populară cu privire la acest lucru.

O asemenea măsură ar pune capăt procesului de aderare a Turciei la UE, blocat de ani de zile.

O misiune comună de observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Consiliului Europei (CoE) a apreciat luni că scrutinul nu s-a ridicat ”la înălţimea criteriilor” europene şi a subliniat că această campanie s-a desfăşurat în condiţii inechitabile şi a favorizat tabăra ”da”.

Concluziile observatorilor au provocat furia preşedintelui turc, care i-a somat ”să stea la locul” lor. ”Noi nu vedem şi nu ţinem cont de vreun raport pe care-l puteţi pregăti”, a declarat şeful statului.

”Voinţa naţiunii s-a exprimat liber la urne, acest caz s-a încheiat”, a declarat marţi premierul turc Binali Yildirim.

Alegeri anticipate?

Yildirim a anunţat totodată că Erdogan va fi invitat, după anunţarea rezultatelor definitive – la sfârşitul lui aprilie, să reintre în patridul aflat la putere, AKP – preşedintele Republicii nu putea până acum să fie membru de partid -, punându-se astfel în aplicare primul punct al unei revizuiri a Constituţiei, ale cărei celelalte părţi vor intra în vigoare în 2019.

Prin victoria sa, Erdogan, care a scăpat unei tentative de lovitură de stat pe 15 iulie, ar putea, teoretic, să rămână la şefia statului până în 2029. El a deţinut postul de şef al Guvernului din 2003 şi până în 2014, când a fost ales preşedinte.

Această revizuire a Constituţiei prevede transferul puterii executive preşedintelui, care va putea să guverneze prin decrete, şi suprimarea postului de premier.

Cotidianul Hürriyet a scris marţi că se pregăteşte o remaniere ministerială de anvergură şi că nu sunt excluse alegeri anticipate în primăvara lui 2018.

Guvernul turc a decis luni seara să prelungească cu încă trei luni starea de urgenţă, aflată în vigoare de la puciul eşuat din iulie. News.ro