Săptămâna patimilor: Ce trebuie să faci în Vinerea Marea

Vinerea Mare, ultima vineri din Postul Paştelui, se mai numeşte şi Vinerea Patimilor (ziua patimilor şi răstignirii lui Iisus) sau Vinerea Seacă, pentru că e zi de post negru.

În ziua de vineri Iisus Hristos a fost condamnat, biciuit și în final rastingnit pe cruce. Iată că sosise ziua pentru care Mesia fusese trimis în lume, ziua în care el avea să își dea sufletul în mâinile Tatălui pentru mântuirea omenirii. După ce a fost condamnat de Pilat, Hristos și-a purtat crucea în spate până la locul rastingnirii, unde a fost bătut în cuie între doi tâlhari.

În clipa în care Hristos își dă duhul au loc câteva semne miraculoase: catapeteasmă templului se rupe în două, cerul se umple de nori negri, pământul se cutremură, pietrele se despică și mulți morți învie din morminte. Iudeii cer permisiunea să îi zdrobească fluierele picioarelor pentru a-i grăbi moartea. A doua zi era Paștele, așa că toți cei răstigniți trebuiau coborâți de pe cruce. Iosif din Arimateea și Nicodim dau jos trupul Mântuitorului, îl îmbălsămează, îl înfășoară într-un giulgiu și îl pun în mormânt. Iudeii pecetluiesc piatră mormântului pentru că nimeni să nu-l poată luă pe ascuns de acolo.

Vinerea Mare este o zi aliturgica. Se scoate Sfântul Epitaf din altar și se ține frumoasă slujbă a prohodului. Creștinii stau la slujbă cu lumânări în mână și cântă împreună cu preoții Prodohul, după care înconjoară biserică de trei ori. Este o procesiune deosebită care amintește de înmormântarea lui Iisus Hristos.

Tradiții și obiceiuri de Anul Nou și Sfântul Vasile. Cele mai frumoase obiceiuri românești

Tradiții de Anul Nou: de ce trebuie să mănânci struguri în noaptea de Revelion

Există câteva tradiții care se țin cu strictețe în Vinerea Mare.  Fiind ziua în care Iisus a fost răstignit pe cruce, în această zi nu se ară, nu se seamănă şi nu se sădesc pomi, întrucât nu vor rodi. Femeile nu au voie să coacă, să coasă, să ţeasă, să spele rufe sau să toarcă. Există credinţa că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat, iar coptura nu este mâncată nici măcar de peşti.

Despre oamenii care nu lucrau în Vinerea Mare se credea că nu vor avea dureri de cap şi vor avea noroc până la sărbătoarea următoare.

Cine face vreun rău semenului său în această zi se spune că va fi pedepsit înzecit pentru fapta sa. În unele zone ale ţării se afumă cu tămâie pomii şi casele pentru a le feri de animale sălbatice, de trăsnete, boli şi dăunători. De asemenea, există tradiţia că dacă plouă va fi un an îmbelşugat, iar dacă nu, va fi mare sărăcie tot anul. Tot în această zi nu se mănâncă urzici și oțet, existând credinţa că Iisus a fost bătut cu un mănunchi de urzici, iar pe buze i-a post stropit cu acest aliment.
În Vinerea Mare, dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare: se crede că cel care se cufundă de trei ori în apă rece în Vinerea Seacă va fi sănătos şi va avea noroc tot anul. Sunt băi purificatoare în vederea întâmpinării Sâmbetei Învierii. Tradiţia este păstrată şi acum în toată ţara.