Ministrul Energiei nu știe când a fost inaugurat Reactorul 1 de la Cernavodă, dar spune că nu există bani pentru modernizarea acestuia

Ministrul Energiei, Toma Petcu, nu cunoaște data inaugurării Unității 1 de la Cernavodă, susținând într-o emisiune televizată că aceasta a fost pusă în funcțiune în anul 1992, când, de fapt, reactorul a intrat în producție în anul 1996. Unitatea 2 a pornit în anul 2007, ambele fiind operate de către Nuclearelectrica.

Petcu a mai făcut și alte afirmații eronate: acesta a spus că nu există banii necesari ”retubării” reactorului 1. Oficialul se referă, de fapt, la modernizarea Reactorului 1, operațiune care necesită în jur de 1,2 miliarde de euro. Aceasta este necesară pentru prelungirea duratei de viață a reactorului cu încă 30 de ani, în caz contrar acesta trebuind închis în anul 2026.

”Noi vorbim de extinderea reactoarelor 3 şi 4 , dar trebuie să vorbim şi de retubarea reactoarelor 1 şi 2. Pentru că mai au puţin şi ajung la 30 de ani de viaţă, de producţie şi noi încă nu suntem pregătiţi să facem această retubare. Chiar mi-am exprimat nemulţumirea faţă de conducerea SNN pentru că încă lucrează la un studiu de fezabilitate pentru această retubare”, a afirmat, marți seară, Petcu, la Antena 3.

Nuclearelectrica realizează circa 18% din producția de energie a României cu două reactoare, astfel că o singură unitate produce aproximativ 9% din totalul electricității din țară.

România are nevoie de investiţii de până la 30 miliarde euro în sectorul energetic

Ungaria a acuzat România de pericilitarea siguranţei energetice din regiune. Reacţia MAE

”Noi din 2021-2022 trebuie să demarăm aceste lucrări, astfel încât să ne încadrăm până în 2025 cu aceste retubări”, a adăugat Petcu, potrivit News.ro.

Statul vrea banii companiilor și apoi tot el se plânge

Numai că situația nu nu este așa în teren. Potrivit ultimelor raportări bursiere, Nuclearelectrica avea rezerve proprii de 1,5 miliarde de lei în depozite, echivalent a mai bine de 330 de milioane de euro. Acești bani urmau să fie constituiți drept avans pentru un viitor credit cu care compania ar fi trebuit să realizeze investițiile de peste 1,2 miliarde de euro necesare modernizării Reactorului 1.

Dar tot statul a modificat recent legislația astfel încât companiile de stat să poată da dividende de cel puțin 90% din profit. Mai mult, acum se pot da și din rezervele constituite în anii anteriori.

Măsura a venit ca urmare a presiunii puse pe buget de colectarea mai slabă din primele luni față de estimări, dar și de promisiunile populiste ale Guvernului Grindeanu și a mai multor inițiative legislative depuse în Parlament.

Ca urmare a noii legislații, Fondul Proprietatea a cerut distribuirea de dividende în valoare de 452,27 milioane de lei, adică o treime din rezervele Nuclearelectrica. Asta în condițiile în care tot profitul net realizat de companie era anul trecut de 112,45 milioane de lei.

„Deşi SNN are disponibilităţi financiare care la prima vedere par excedentare, aceşti bani vor fi utilizaţi preponderent în proiecte majore de investiţii, cum sunt instalaţia de detritiere şi retehnologizarea Unităţii 1. Reducerea surselor proprii de finanţare pentru aceste proiecte prin distribuţia de rezerve sub formă de dividende «extraordinare» le poate influenţa în sens negativ din perspectiva disponibilităţii fondurilor proprii”, afirmau recent reprezentanții companiei, citați de România Liberă.

Propunerea FP a fost respinsă în AGA din 24 aprilie, dar tot s-a votat acordarea de dividende în valoare de 99,5 milioane de lei, cât a propus Ministerul Energiei. Și asta pentru că Guvernul a forțat companiile de stat să dea cel puțin 90% din profit.

Fiecare reactor de la Cernavodă are o capacitate de 700 MW, iar acestea utilizează tehnologia canadiană CANDU.

Unde este ”productivitatea”?

În fine, Petcu a mai spus în emisiune că Nuclearelectrica nu a crescut ”productivitatea”. Însă compania nu poate produce fizic mai mult de 11 TWh anual. Mai mult, anul trecut au avut loc alte lucrări de reparații și modernizare reactorul 1 de la Cernavodă, acesta fiind oprit timp de 51 de zile.
Din această cauză, cuplată cu scăderea prețului mediu al electricității pe bursa de profil OPCOM, Nuclearelectrica a obținut venituri mai mici.

Iar prețul electricității scade în România deoarece țara noastră are excedent, datorită subvențiilor masive pentru energiile regenerabile.

Nuclearelectrica a avut anul trecut venituri de 1,68 miliarde de lei, în scădere cu 6% față de 2015, în vreme ce profitul net a fost de 112 milioane de lei, în scădere cu 27% față de anul 2015. Totuși, compania a precizat că profitul din exploatare s-a ridicat anul trecut la 158 de milioane de lei, aproape similar cu cel din 2015, de 160 de milioane de lei, diferența de valoare dintre rezultatul net și cel din exploatare provenind din influenţa negativă a fluctuaţiei cursurilor valutare.

Mai exact, la euro, dolarul american și dolarul canadian, valute în care Nuclearelectrica are credite.

Petcu s-a arătat recent nemulțumit de conducerea mai multor companii de stat, pe lângă Nuclearelectrica fiind vizate și Hidroelectrica și Romgaz.

Romgaz să construiască depozite pe traseul BRUA

În privința Romgaz, Petcu a declarat că a cerut companiei să construiască depozite de gaze pe traseul conductei Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA), un nou coridor european de transport al gazelor naturale care va interconecta statele din regiune de vestul Europei.

BRUA este un gazoduct care vine din Bulgaria, de la Ruse, și ajunge în Austria, via Ungaria. Numele său vine de la Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA). Noul gazoduct va avea o lungime totală de 550 km şi o capacitate maximă de 1,5 miliarde de metri cubi anual spre Bulgaria şi 4,4 miliarde de metri cubi anual spre Ungaria.

Pe teritoriul României, lucrările la interconectorul BRUA se vor desfăşura pe teritoriul a 11 judeţe din ţară, termenul de finalizare fiind, conform calendarului, anul 2019. Valoarea estimată a proiectului se ridică la 560 milioane de euro, din care Uniunea Europeană oferă 179 de milioane de euro.

Gazele din Marea Neagră vor tranzita BRUA

Numai că și aici Petcu a făcut o declarație șocantă: oficialul a afirmat că prin BRUA vor fi transportate gazele din Marea Neagră.

”Pe mine mă interesează ca Romgazul să îşi creeze depozite suplimentare pe acest traseu, ca aceste gaze care vin Marea Neagră, pe timp de vară, când preţurile sunt bune, să poată să le cumpere la preţuri mici, pentru că există posibilitatea să ai preţuri mai mici decât ceea ce exploatezi tu, (…) şi să le folosim la valorificare sau la vânzare pe timp de iarnă”, a spus Petcu.

Reamintim că Romgaz deține, totuși, un astfel de depozit de gaze în apropierea conductei BRUA, acesta fiind localizat la Ghercești, în județul Dolj, potrivit site-ului său. Gazoductul BRUA traversează județele vecine Olt, Vâlcea și Gorj, potrivit Transgaz.

Totuși, capacitatea de stocare a acestuia este limitată la 0,15 miliarde de metri cubi pe ciclu de înmagazinare (iarnă).