Fondul Suveran de Dezvoltare va avea o capitalizare de 1,9 miliarde de lei și un portofoliu de 25-30 de societăți de stat profitabile. Va fi un ”model românesc”

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) va avea o capitalizare inițială de 1,8-1,9 miliarde de lei și un portofoliu de 25-30 de companii de stat aflate pe profit, aflate în subordinea ministerelor Energiei, Economiei, Transporturilor și Sănătății, fie că sunt listate sau nu pe bursă, a declararat Mihai Tudose, ministrul Economiei.

Ministrul de resort a mai precizat că fondul va fi administrat în sistem dual, cu un consiliu de supraveghere și directorat, alese în baza Ordonanței de Urgență 109/2011 privind guvernanța corporativă. Tudose a mai afirmat că în consiliul de supraveghere vor intra și reprezentanți ai BNR, dar și ai Guvernului și Parlamentului, plus o serie de ”tehnicieni”, conform News.ro.

Proiectul va fi publicat în dezbatere publică pe 15 mai, același termen ca și în cazul noii legi a redevențelor.

”Stadiul, azi când stăm de vorbă, suntem într-o discuţie interministerială finală. Am putea spune că sunt ultimele corecturi, ultimile mici amănunte, ca să putem să spunem peste o săptămână, poate, cât mai curând, că îl supunem dezbaterii publice şi îl vom trimite la organismele internaţionale, la Eurostat, pentru validare. În 15 mai va fi, sper, în dezbatere publică şi trimis către Bruxelles”, a afirmat Tudose.

România are nevoie de investiţii de până la 30 miliarde euro în sectorul energetic

Ungaria a acuzat România de pericilitarea siguranţei energetice din regiune. Reacţia MAE

Proiectul va sta în dezbatere publică timp de 30 de zile. De altfel, una din condiţiile puse de la început de către Comisia Europeană a fost ca acest fond să aibă o componentă de stabilitate şi de predictibilitate, potrivit ministrului.

”Model românesc”

Totuşi, fondul va fi realizat pe baza unui ”model românesc”, care să răspundă nevoilor României şi ”provocării mari de industrializare a României şi de strategie pe termen mediu şi lung”, a menţionat Tudose.

Ministrul Economiei consideră că fondul este un demers pe termen lung.

”El va trebui în primul rând să răspundă unei cerinţe de a cheltui şi de a investi cu cap banii ţării. El va fi alimentat din dividendele societăţilor de stat, care vor fi capitalul acestui fond. El va avea şi o capitalizare iniţială în jur de 1,8-1,9 miliarde lei pentru capital de lucru şi, evident, valoarea societăţilor şi apoi a dividendelor”, a afirmat Tudose.

Manageri apolitici, selectați pe bază de competență

Ministrul dă asigurări că Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va fi condus de manageri apolitici, selectaţi poe bază de competenţă.

”Încercăm să aibă cât mai multe chei de siguranţă ca lucrurile să se întâmple bine, pe management competitiv, apolitic.
La constituire, noi încercăm – şi asta face parte din ultimele finisări – în acest board, consiliu de supraveghere, să fie şi reprezentanţi de la Banca Naţională, ai Guvernului, ai Parlamentului, o structură cu tehnicieni, ca să fie semnalizată din timp orice posibilitate de derapaj financiar.

Şi apoi reprezentanţii numiţi în primă fază, dar cu termen dat prin lege, pentru a implementa acest tip de guvernanţă corporatistă, noul 111, selecţie competitivă de management, se prezintă, cu scrisoare de aşteptări”, a declarat Tudose.

Ministrul spune că nu este luat în calcul niciun nume privind managementul Fondului.

Numai companii profitabile, toate vor fi listate

Fondul va primi acţiuni doar la companii de stat pe profit. ”Nu putem băga într-un fond companii aflate pe pierdere. Şi listate, şi nelistate. Ideea e că apoi toate vor trebui să fie listate. Sunt companii de stat aflate în subordinea Ministerului Economiei, Ministerului Energiei, Ministerului Transporturilor, a Sănătăţii. Între 25-30, pe aici. Şi aici e o discuţie, intră o parte din redevenţă, da sau nu. Din redevenţa offshore, da sau nu. Sunt ultimele acorduri”, a menţionat Tudose.

Odată cu punerea proiectului de constituire a fondului în dezbatere publică, va fi publicată şi anexa cu societăţile care vor alcătui fondul.

Va fi resuscitat și Fondul Național de Dezvoltare, alimentat cu banii din Trezorerie

Tudose a mai afirmat că va fi ”resuscitat” și Fondul Național de Dezvoltare, aflat în subordinea Ministerului Finanțelor. Acesta avea în componența sa 11 miliarde de lei obținuți din privatizări, iar banii sunt acum înglobați în ”buffer-ul” de circa 9 miliarde de euro constituit la Trezorerie.

”În România a existat Fondul Naţional de Dezvoltare, cel de la Ministerul de Finanţe. În programul de guvernare, care a fost aprobat de Parlament, figurează amândouă, trebuie resuscitat şi acela, fiindcă acela a fost doar un buffer pentru venitul din privatizare. Au zăcut nişte bani acolo de-a lungul timpului, nu ştie nimeni nici ce a venit, nici unde s-au dus. Toate fondurile mari de investiţii din toată lumea au pui sau lucrează în colaborare. Va trebui şi acela, cu instrumente financiare, să fie resuscitat”, a spus ministrul Economiei.

Premierul Sorin Grindeanu a anunţat pe 21 aprilie că proiectul de lege privind constituirea Fondului Suveran de Investiţii urmează să fie supus rapid dezbaterii publice şi transmis Parlamentului pentru adoptare.

Guvernul a decis, pe 9 februarie, adoptarea unui memorandum privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI).

Ce prevede Programul de Guvernare

Programul de Guvernare al Cabinetului Grindeanu arată că FSDI va face investiții în autostrăzi, căi ferate, spitale, avioane sau modernizarea industriei de armament. Alături de acesta, va exista și Fondul Național de Dezvoltare (FND), care va conține portofoliul fostului AVAS, dar și transportatorii de energie, Transelectrica și Transgaz. Iată ce prevede programul guvernamental în privința celor două entități:

”Avem încredere, așadar, să spunem că, pornind de la experiența unor state precum Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, vom înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 miliarde €. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri — aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați.

Estimăm că 10 miliarde € vor intra în economia României în următorii 4 ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie, dar și la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde €.

Alte 3 miliarde € vor viza construcţia de autostrăzi şi cai ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI împreună cu alte bănci internaţionale, BEI, BERD şi Banca Mondială, care şi-au exprimat deja interesul în discuţiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi pe care le va deţine pentru o perioada de 30 de ani şi care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilităţi pentru a le răscumpăra.

Proiectele principale asupra cărora finanţatorii şi-au arătat interesul sunt acelea care se susţin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susţină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine.

Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Piteşti—Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostrada care să străbată munţii între Transilvania şi Moldova (Târgu Mureş—Iaşi), o a 2-a autostrada prin sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia şi Ţară Românească (Timişoara—Bucureşti), a 3-a, care să străbată munţii de pe Valea Prahovei (Comarnic—Braşov), şi o a 4-a care să unească Moldova cu Ţară Românească (Iaşi—Bucureşti).

În ceea ce priveşte calea ferată rapidă, finanţarea prioritară se va face pentru refacerea caii ferate şi modernizarea acesteia, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcţia Vest—Bucureşti, Chişinău—Iaşi—Bucureşti, Bucureşti—Constanţa, Bucureşti—Braşov.

O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităţilor fabricilor existente. Deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 miliarde lei, bani care nu se vor mai încasa
din dividendele companiilor de stat, datorită activităţii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 miliarde lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puţin 6 miliarde lei”.

Cu privire la Fondul Național de Dezvoltare se precizează:

”Alături de FSDI, cel târziu în al doilea semestru din 2017, se va crea un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi entitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol. Că urmare a acestor reglementări, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. AVAS se desfiinţează. Că şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român”.

Economiștii, sceptici în privința ”investițiilor”

Totuși, economiștii consultanți recent de către Vocea.Biz sunt sceptici cu privire la ”investițiile” care vor fi realizate de către aceste fonduri.

Radu Crăciun, director executiv al BCR Pensii, avertiza că dacă fondul respectiv va ”investi” în spitale regionale sau avioane noi pentru Tarom, transportatorul național aerian, atunci acestea nu vor produce bani.

Aceleași avertismente le-au lansat și Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal și economist-șef al Raiffeisen Bank, dar și profesorul de economie Mircea Coșea.

Diferența dintre fond suveran și fond de dezvoltare

În primul rând trebuie făcută diferența între fond suveran și fond de dezvoltare. Fondurile suverane ale statelor sunt înființate îndeosebi de țări care au surplusuri comerciale și obțin sume mari de bani din exporturile de petrol, gaze, metale etc. În principiu, fondurile suverane manageriază excesul de lichiditate.
Nu este de dorit ca guvernele sau țările din lume să țină lichiditate în exces sau să canalizeze banii respectivi în consum, astfel că aceștia sunt investiții de regulă în active care se pot tranzacționa ușor, precum certificate americane de trezorerie, dolari, obligațiuni sau acțiuni de companii. Ideea din spate este ca aceste instrumente să poată fi rapid vândute în caz că este nevoie de bani în țara respectivă.

Unele state economisesc fondurile obținute din petrol pentru generațiile viitoare, așa cum este cazul Norvegiei. Altele folosesc fondurile suverane din perspectivă strategică, așa cum sunt fondurile GIC și Temasek Holdings din Singapore sau Korea Investment Corp din Coreea de Sud.

Fondurile suverane sunt manageriate separat de rezervele băncilor centrale, dar unele sunt deținute direct de către băncile centrale.

Fondurile de dezvoltare investesc și ele în anumite companii sau titluri de stat, obligațiuni etc, însă diferența este că acestea se implică direct în gestionarea companiilor la care au acțiuni. Scopul lor este să producă bani. Acestea fac investiții în companii pe bursele internaționale sau în plasamente private la societăți nelistate încă. Acestea sunt similare cu fondurile de investiții sau fondurile de pensii, numai că aici singurul lor acționar este statul.

Care sunt cele mai mari fonduri suverane din lume

Fondul suveran al Novergiei este cel mai mare fond suveran din lume, cu active de peste 850 de miliarde de dolari. Acesta este alimentat cu banii obținuți din petrol și are investiții în peste 9.000 de companii din lume.

Al doilea este China Investment Corp, care are 813 miliarde de dolari pe mână. De altfel, China are patru astfel de fonduri suverane, în vreme ce marii exportatori de țiței din Golful Persic au, la fel, fonduri foarte mari.

Între acestea se remarcă emiratul Abu Dhabi, care are patru fonduri suverane și de dezvoltare, dintre care unul cu active de 792 miliarde de dolari și altul cu active de 110 miliarde.
Alte două grupuri, Mubadala și Aabar dețin acțiuni la tot felul de companii mari din lume, precum Daimler, Tesla, Virgin Galactic, OMV sau GlobalFoundries. Emiratul vecin, cel din Dubai, un fond cu active de peste 200 de miliarde de dolari.

Kuweitul are un fond de 592 de miliarde de dolari, Arabia Saudită are un alt fond de 582 de miliarde (cu investiții inclusiv în Uber), în vreme ce Qatar are un fond 335 de miliarde de dolari, cu investiții în grupuri ca Volkswagen, Barclays, Airbus, Engie sau Total.

De asemenea, Singapore deține două astfel de fonduri gigantice, GIC și Temasek, cu active de 350 de miliarde de dolari, respectiv 180 de miliarde.

Alte state cu fonduri suverane și de dezvoltare sunt Rusia și Kazahstan, ambele exportatoare de petrol, dar și Oman, Iran. În fine, deși SUA nu au un fond suveran la nivel federal, o serie de state americane dețin astfel de unități, așa cum este cazul în Alaska, Texas sau New Mexico.