Nou scandal la Transelectrica. Toni Teau şi-a dat demisia din conducerea companiei. Transelectrica, probleme pe bandă în ultimii ani

Toni Teau a demisionat din funcţiile de preşedinte şi membru al directoratului transportatorului naţional de energie Transelectrica, invocând ”motive personale”, scrie News.ro, care citează reprezentanţi ai Ministerului Economiei, în subordinea căruia se află compania.

”Şi-a dat demisia din funcţiile de preşedinte şi membru al directoratului din motive personale, începând din 26 aprilie 2017”, au declarat sâmbătă, pentru News.ro, reprezentanţii Ministerului Economiei.

Informaţia a fost publicată iniţial de HotNews.ro.

Directoratul care conduce Transelectrica avea ocupate doar patru din cele cinci posturi înainte de demisia lui Teau, astfel că rămâne în prezent cu numai trei membri.

România are nevoie de investiţii de până la 30 miliarde euro în sectorul energetic

ANI: Director din ministerul Economiei, în conflict de interese. A semnat ordinul prin care a devenit…

Toni Teau a fost numit director general al Transelectrica începând din 11 mai 2014. Între iunie 2013 – mai 2014 a fost preşedinte al Consiliului de Supraveghere.

Toni Teau este un apropiat al fostului ministru al Economiei, Daniel Chițoiu.

Avarii și scandaluri

În ultimul an, mai multe avarii au avut loc în reţeaua administrată de Transelectrica, în urma cărora judeţe întregi au rămas fără energie electrică.

Cea mai recentă a avut loc pe 5 martie, la ora 18:39, când alimentarea cu energie electrică în Valea Jiului, inclusiv a exploatărilor miniere, a fost întreruptă timp de 11 minute.

Complexul Energetic Hunedoara (CEH) a anunţat atunci că specificul activităţii de extracţie din subteran a huilei presupune funcţionarea continuă a instalaţiilor de aeraj general, de aeraj parţial, de evacuare a apelor şi a celor de producere a aerului comprimat din necesitatea combaterii riscului de producere a acumulărilor de gaz metan peste limitele admise.

“Totodată, în zilele nelucrătoare, în subteranul exploatărilor miniere din Valea Jiului există un minim de personal care asigură inspecţia locurilor de muncă, evacuarea apelor şi mentenanţa echipamentelor şi a căror activitate este condiţionată de alimentarea cu energie electrică”, spuneau oficialii CEH, pe 7 martie.

Ce argumente a adus Transelectrica

În urma comunicatului CEH, Transelectrica a transmis că, din punct de vedere practic, în nicio reţea electrică nu se poate asigura un nivel de siguranţă în alimentare de 100%, aspect care este reflectat şi în reglementările specifice în vigoare.

Oficialiii companiei spun că, în conformitate cu Standardul de performanţă pentru serviciul de transport al energiei electrice şi pentru serviciul de sistem, aprobat de ANRE, în cazul în care este întreruptă alimentarea cu energie electrică din cauze care aparţin Transelectrica, aceasta are obligaţia de a relua serviciul de transport al energiei electrice în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai mult de 12 ore în cazul întreruperilor neplanificate.

“În cazul de faţă reluarea serviciului s-a realizat după numai 11 minute”, a menţionat Transelectrica.

”Criza energetică iminentă”

Un alt scandal îl constituie panica generală declanșată pe bursa de energie OPCOM în lunile ianuarie și februarie, după o serie de declarații ale ministrului Energiei, Toma Petcu, care afirma că producătorii de cărbune mai au stocuri doar pentru patru zile.

Din cauza gerului, a cotelor scăzute ale Dunării și a consumului mare de gaze în locuințe, Guvernul a aprobat o Hotărâre de Guvern prin care Transelectrica putea bloca exporturile de energie și putea întrerupe alimentarea marilor consumatori industriali pentru a putea proteja populația.

Numai că în preambulul acestei Hotărâri, se menționează că Transelectrica a avertizat asupra unei ”crize energetice iminente”.

Declarațiile alarmiste au dus, în final, la creșterea prețurilor pe bursa OPCOM până la 680 de lei/MWh, de circa trei ori peste nivelul din urmă cu un an.

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a declanșat ulterior o investigație, suspendând licențele de furnizare pentru doi furnizori, respectiv Arelco Power și Arelco Energy. De asemenea, Niculae Havrileț – președintele ANRE – a mai spus că vor urma și alte sancțiuni.

Havrileț a mai spus că pagubele totale provocate de problemele din ianuarie-februarie au fost de 440 de milioane de lei, iar acestea vor fi suportate de către Transelectrica, dar și de distribuitori și furnizorii de ultimă instanță, ANRE refuzând să le includă în facturile populației.

Scandal cu Hidroelectrica anul trecut

Un alt scandal a avut loc anul trecut, când județele Vâlcea și Argeș au rămas fără alimentarea cu energie și hidrocentralele de pe Oltul inferior au fost scoase din uz din cauză că Transelectrica a demarat o serie de lucrări pe o linie de transport a electricității.

Ulterior, din cauza schimbului de replici, Hidroelectrica a dat în judecată Transelectrica și CEZ, operatorul filialei de distribuție din Oltenia.

Profit vs investiții

Transelectrica a fost acuzată de mai multe ori în ultimii ani că s-a concentrat mai mult pe profit și mai puțin pe investiții, astfel de acuzații fiind formulate chiar de către SMART, propria sa filială de mentenanță.

Transelectrica, un monopol al transportului de electricitate la nivel naţional, a raportat anul trecut un profit net de 285,5 milioane lei (63,4 milioane euro), în scădere cu 21% faţă de nivelul din 2015, pe fondul reducerii încasărilor, potrivit rezultatelor anuale preliminare.

Compania a înregistrat totodată anul trecut venituri totale de 2,72 miliarde lei, în scădere cu 9% faţă de nivelul din anul precedent, de 2,98 miliarde lei.

În 2016, cantitatea totală de energie electrică tarifată pentru serviciile prestate pe piaţa de energie electrică a crescut cu 2%, la 53,52Twh, arată raportul companiei.

Transelectrica gestionează 81 de staţii electrice la nivelul ţării şi 8.834 km de linii electrice aeriene.

Compania administrează şi operează sistemul electric de transport şi este responsabilă pentru transportul energiei electrice, funcţionarea sistemului şi a pietei, asigurarea siguranţei Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN).

Transelectrica este controlată de Ministerul Economiei, care deţine 58,69% din acţiuni, şi are o valoare de piaţă de 2,43 miliarde lei (540 milioane euro).

Bonusuri și contracte aiurea

Un raport al Corpului de Control al primului-ministru, dat publicității în februarie 2016, arăta că Transelectrica a încheiat între anii 2009 şi 2013 mai multe contracte problematice, în vreme ce angajaţii au beneficiat de indemnizaţii şi sporuri de peste 300 de milioane de lei de lei.

Unul dintre aspectele urmărite a fost achiziţionarea sistemului informatic DAMAS al Dispecerului Energetic Naţional. Acestaa fost achiziţionat la un preţ de peste 7 milioane de lei fără TVA şi a fost utilizat începând cu 1 septembrie 2012. În urmă controlului s-a constatat că sistemul DAMAS nu identifica operaţiunile de tranzit de energie electrică şi nu permite participanţilor la piaţă de energie să notifice la Dispeceratul Energetic Naţional operaţiunile de tranzit, deşi această era o cerinţă prevăzută în specificaţiile tehnice. În această situaţie, participanţii la piaţă de energie electrică din România trimit în continuare notificări prin e-mail, şi nu prin sistemul DAMAS.

Un alt aspect menţionat în raport este excesul de sporuri, indemnizaţii, beneficii şi alte avantaje băneşti acordate personalului societăţii în perioada 2009-2013, în baza contractului colectiv de muncă. Este vorba despre 20 de sporuri şi indemnizaţii, la care se adaugă 23 de adaosuri şi alte beneficii, suma totală alocată pentru plata lor în perioada vizată fiind de aproape 312 milioane de lei.