Noile propuneri de directive europene din sectorul energetic impun anumite bariere tehnice, care practic vor scoate din piață producția de energie pe bază cărbune, dar România nu este pregătită pentru acest lucru, fiind dependentă de cărbune, acesta generând pentru mai bine de o treime din producția internă a țării.
Afirmația a fost făcută de către Sorin Boza, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, în cadrul conferinței Focus Energetic. Acesta a lăsat să se înțeleagă că propunerile de directive sunt făcute special cât să elimine cărbunele din mixul energetic.
”Acest pachet (de directive europene – n. r.) prevede reducerea emisiilor la 550 grame de dioxid de carbon pe kWh produs. Astăzi, Complexul Energetic Oltenia și producătorii pe lignit au undeva la 940 de grame. Însă, trebuie să știm toți că, dacă mâine am construi o centrală nouă pe lignit, n-ar putea să producă sub 700 de grame. Tehnic, este imposibil. Este important să înțelegem de ce 550 și nu 750. Ne limitează tehnic”, a declarat Boza, potrivit Agerpres.ro.
Potrivit acestuia, CE Oltenia a investit un miliard de euro din fonduri proprii pentru instalații care să reducă poluarea și astăzi se poate spune că produce energie curată.
Dar, cu toate acestea, se dorește eliminarea cărbunelui. ”Pachetul de directive europene ar elimina cărbunele, iar România nu este pregătită să renunțe de tot la cărbune”, a susținut oficialul CE Oltenia.
România este dependentă de cărbune pentru o treime din producția sa, aceasta fiind vitală atât în iarnă, când a fost îngheț, cât și zilele trecute, în timpul caniculei.
De altfel, inclusiv Toma Petcu – ministrul Energiei – a recunoscut asta și a cerut o poziție mai puternică a României la Bruxelles în acest caz.
”Perspectiva noului pachet energetic pe care îl dezbate Comisia Europeană este cel puțin îngrijorătoare pentru România, dacă va fi adoptat în forma actuală, iar lucrul acesta se va simți în special în sectorul de producție pe cărbune, care s-a dovedit de fiecare dată indispensabil pentru România în perioadele cu consum mare din timpul iernii sau în perioadele de secetă. Și astăzi, când vorbim, cărbunele asigură circa o treime din consumul intern. România trebuie să susțină puternic la Bruxelles ca fiecare stat să-și stabilească propriul mix, în funcție de resursele naționale”, a afirmat Petcu.
Pe lângă România, foarte puternic afectată ar fi Polonia, care depinde de cărbune pentru circa 83% din producția sa de energie, în vreme ce Cehia își acoperă din cărbune 51,3% din electricitate, potrivit WorldAtlas. De asemenea, Grecia folosește mult cărbune, arată Quartz, dar și Bulgaria.
Și Germania are o mare dependență de cărbune, mai ales de când a luat decizia de a închide centralele nucleare, în urma dezastrului de la Fukushima din 2011. Totuși, Germania susține energiile regenerabile, care sunt instabile. Acestea au nevoie de centrale pe gaze naturale pentru echilibrare rapidă, iar Germania are contracte preferențiale cu Rusia.
Pe de altă parte, gazele sunt mai puțin poluante decât cărbunele.