Cât de dependentă e România de importurile de energie – ANALIZĂ

Amalia Blanariu / 25.02.2017
Cât de dependentă e România de importurile de energie – ANALIZĂ

În timp ce Uniunea Europeană este depinde într-o proporție tot mai mare de importurile de energie, România se află printre țările cu cea mai mică dependență de resurse externe.

Într-un clasament întocmit de Oficiul European de Statistică (Eurostat), România se află pe locul trei la nivelul UE, cu o pondere a dependenței de importurile de energie de 17,1%, după Estonia, cu 7,4%, și Danemarca (13,1%). În topul statelor din spațiul intracomunitar care depind, în fiecare caz în parte, de mai puțin de o treime din energia din sursele externe se mai află și Polonia (29,3%), Suedia (30,1%) și Cehia (31,9%).

În schimb, țările membre UE care importă cel mai mult energie sunt Cipru (97,7%), Malta (97,3%), Luxemburg (95,9%), Irlanda (88,7%) și Belgia (84,3%).

Potrivit raportului Eurostat, dependența energetică a spațiului intracomunitar s-a ridicat în 2015 la 54,1%, ceea ce înseamnă că mai bine de jumătate din energia de care UE a avut nevoie în acel an a provenit din import, iar ponderea s-a menținut constant la peste 50% din 2004.

Datele Eurostat arată că dependența de energie a Uniunii a fost mai mare în 2015 decât în 1990, dar ușor mai scăzută față de cel mai mare nivel, înregistrat în 2008.

Între țările mari cu dependență ridicată de importuri se află Italia, cu un grad de dependență de 77,1%, urmată de Spania, cu 73,3%, și Germania (61,9%). În schimb, printre marile state cu dependență mai slabă de importurile de energie sunt Franța, cu 46%, și Marea Britanie, cu 37,4%.

Gazele din Marea Neagră, soluția pentru scăderea dependenței energetice

Dacă în prezent România se află pe a treia poziție în topul țărilor cel mai puțin dependente de importurile energetice, țara noastră ar putea urca în clasament, începând de anul viitor, când va demara extracţia de gaze din Marea Neagră şi va deveni exportator. Anunțul a fost făcut în urmă cu aproximativ o săptămână de Niculae Havrilet, președintele Autorităţii Naţionale de reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care a declarat că România va deveni exportator net de gaze, începând din vara anului viitor când compania Black Sea Oil & Gas, controlată de către fondul american de investiții Carlyle, va începe producţia de gaze în Marea Neagră.

Potrivit şefului ANRE, în primul an, producţia companiei va fi de 1 miliard metri cubi gaze, urmând să crească ulterior în următorii ani până la 4 miliarde metri cubi pe an.

”Începe pentru primul an producţia cu un miliard de metri cubi, urmând ca în anul 2, 3, 4 să crească etapizat până la 4 miliarde de metri cubi pe an, faţă de un consum de 12 miliarde în acest an şi de un import în condiţii normale între 500 şi 600 milioane metri cubi pe an”, a adăugat Niculae Havrileţ.

Consumul de energie în UE, sub nivelul din 1990

Chiar dacă dependența energetică a Uniunii a crescut din 1990 până în 2015, pe fondul epuizării resurselor, în același interval, consumul a scăzut. Astfel, în 2015, consumul intern brut de energie necesar pentru satisfacerea cererii din spațiul intracomunitar s-a ridicat la 1.626 milioane de tone de echivalent petrol (Mtep), în scădere cu 2,5% față de 1990 și cu 11,6% față de maximul raportat în 2006, când nivelul a fost de aproape 1.840 Mtep.

Principala de sursă de energie în 2015 a fost de departe reprezentată de combustibilii fosili (cărbune și produse derivate, gaze naturale și derivatele lor, petrol nerafinat, produse petroliere și deșeuri neregenerabile), care au totalizat aproape trei sferturi din totalul înregistrat la nivelul UE, chiar dacă ponderea lor a scăzut cu 10 puncte procentuale față de 1990, când se ridica la 83%.

Însă, în perioada analizată, dependența UE de importurile de combustibili fosili a crescut. Astfel, dacă în 1990, un procent de 53% dintre aceștia proveneau din afara Uniunii, în 2015 importurile de combustibili fosili se ridicau la 73%.

”Cu alte cuvinte, în timp ce în 1990, se importa o tonă de combustibili fosili pentru fiecare tonă produsă în UE, până în 2015, au fost importate trei tone la fiecare tonă produsă”, se precizează în raportul Eurostat.

Deși majoritatea UE continuă să fie foarte dependentă de combustibilii fosili pentru consumul de energie, în trei state aceștia au reprezentat mai puțin de jumătate din totalul consumat, prima poziție fiind ocupată de Suedia, unde importurile s-au ridicat la 30%, urmată de Finlanda (46%) și Franța (49%). Totodată, alte trei state au raportat scăderi considerabile ale consumului de combustibili fosili din perioada 1990-2015, după cum urmează: Danemarca (de la 91% în 1990 la 69% în 2015), Letonia (de la 83% la 61%) și România (de la 96% la 74%).

Dependența de importurile de combustibili fosili a crescut în cei 25 de ani analizați. Cea mai mare creștere a fost raportată în Marea Britanie, unde evoluția a fost de la 2% în 1990 la 43% în 2015, urmată de Olanda, cu o creștere de la 22% la 56%, Polonia (de la 1% la 32%) și Cehia (de la 17% la 46%).

În schimb, patru state au fost dependente de mai puțin de o treime din importurile de combustibili fosili. Pe prima poziție din acest punct de vedere s-a situat Danemarca, cu un necesar de 4%, urmat de Estonia, cu 17%, România, cu un grad de dependență de 25%, și Polonia, cu 32%.

Câtă energie ”absorb” cei mai mari consumatori din UE

Din cele 28 de state din spațiul intracomunitar, șase țări au consumat 70% din totalul de energie utilizat la nivelul întregii Uniuni. Pe primul loc se află Germania, care a rămas și în 2015 cel mai mare consumator de energie, cumulând 314 Mtep, echivalentul a 19% din consumul total din UE, urmată de Franța, care a însumat în același an 253 Mtep, echivalentul a 16% din totalul UE, Marea Britanie (191 Mtep – 12% din UE), Italia (156 Mtep – 10%), Spania (121 Mtep sau 7% din UE) și Polonia, cu 95 Mtep, reprezentând 6% din totalul UE.

Pe de altă parte, cinci state, printre care și România, au raportat cele mai mari scăderi ale consumului de energie față de nivelul raportat în 1990. Primele poziții în top la acest capitol sunt ocupate Lituania, care a avut un minus de 57%, urmată de Letonia, cu o scădere de 45%, România, care a înregistrat o reducere de 44%, Estonia, cu o contracție a consumului de 37%, dar și Bulgaria (-33%). La polul opus se află Cipru, Irlanda, Spania și Austria, care au înregistrat cele mai mari creșteri, cuprinse între 33% și 41%, față de nivelul raportat în 1990.

Citește și...