În ultimele trei luni ale anului trecut, o gospodărie din România a avut în medie venituri de circa 3.100 lei, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Mai bine de o treime din acești bani a fost destinată consumului de produse alimentare și băuturi nealcoolice.
În trimestrul IV 2016, veniturile totale medii lunare în termeni nominali au fost de 3.085 lei pe gospodărie şi 1.168 lei pe persoană. În aceeași perioadă, cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în medie, de 2.692 lei lunar pe gospodărie (1.019 lei pe persoană) şi au reprezentat 87,2% din nivelul veniturilor totale.
La nivelul unei gospodării, veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.735 lei lunar, respectiv 1.035 lei pe persoană, iar veniturile în natură s-au ridicat la 350 lei lunar pe gospodărie, respectiv 132 lei pe persoană.
Potrivit datelor INS, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (58,4% din veniturile totale ale gospodăriilor).
De asemenea, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit și veniturile din prestaţii sociale (22,5%), veniturile din agricultură (2,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,4%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,5%).
O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (11,3%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (9,9%).
În ceea ce privește cheltuielile totale, consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.) au reprezentat principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării.
”Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul IV 2016, în medie, 34,8% din consumul gospodăriilor”, precizează INS în comunicatul citat.
În schimb, cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. au o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,2%).
Statisticile anterioare remise de Eurostat plasează România pe prima poziție în topul țărilor în care se duc cei mai mulți bani din cheltuielile unei familii pe mâncare, respectiv 27,9% din totalul cheltuielilor gospodăriilor, de 2,5 ori mai mult față de media europeană. Conform aceleiași surse, românii dau 5,7% din venituri, pe băuturi alcoolice și țigări, cheltuielile pentru aceste vicii fiind cu circa 43% în plus față de media europeană.
În ceea ce privește cheltuielile pentru carburanți, accesorii și reparații ale mijloacelor personale de transport, românii alocă 6,3% din media unei gospodării, cu 0,2% mai puțin față de media europeană.
Un raport remis anterior de Eurostat arăta că 1 din 3 români nu își permite să iasă în oraș să bea sau să mănânce cu familia sau prietenii nici măcar o dată pe lună.
Totodată, românii sunt codașii Europei și la cheltuielile pentru asigurări, fie că sunt asigurări de viață, de sănătate, de transport sau pentru locuință, cu o pondere de 0,3%, de 8 ori mai mică față de media europeană și de 13, respectiv 14 ori mai mică față de cea raportată în Franța și, respectiv, Olanda, unde se alocă cei mai mulți bani din cheltuieli pentru asigurări.