Primarul general, Gabriela Firea, a anunțat, în ședința de miercuri a Consiliului General al Municipiului București (CGMB), că prioritățile bugetului Primăriei Capitalei, în 2017, sunt sănătatea, educația și infrastructura. Proiectul a fost criticat însă de consilierii generali din opoziție, care au arătat că investițiile nu sunt o prioritate pentru Municipalitate.
Municipalitatea va avea în acest an un buget estimat de 5 miliarde de lei. Din suma totală pe care Primăria o are la dispoziție, 38% reprezintă cheltuieli pentru segmentul de cultură, recreere și religie și asigurarea subvențiilor necesare acoperirii diferențelor de preț și tarif pentru transportul în comun și energia termică. Alte sume vor fi alocate pentru marile proiecte de infrastructură aflate în derulare, plăți pentru proiectele deja inaugurate și investiții noi.
Bugetul Bucureștiului a fost votat cu 30 de voturi ”pentru” și 17 ”împotrivă”. În deschiderea sedinței extraordinare a CGMB edilul-șef a expus prioritățile proiectului de buget pentru anul 2017.
”Consider că proiectul de buget e realizat cu înțelepciune, multă chibzuință”, a declarat Gabriela Firea, după ce a prezentat pe scurt principalele alocări bugetare.
Edilul-șef a mai precizat că vrea ca prin intermediul acestui buget să se elimine inegalitățile dintre sectoare, astfel încât bucureștenii să trăiască la fel fie că sunt rezidenți în Sectorul 5, fie că au domiciliul în sectoarele 1 sau 3.
Potrivit unui comunicat de presă remis Vocea.biz de Municipalitate, pentru anul în curs sunt luate în calcul venituri totale de 1,1 miliarde de euro, fiind prevăzute sume pentru toate domeniile de interes ale Capitalei: sănătate, educație, asistență socială, infrastructură, RADET, RATB, consolidarea clădirilor cu risc seismic, cultură, parcuri, proiecte pentru tineri. Este pentru prima dată în ultimii ani când bugetul Bucureștiului are o componentă importantă din excedentul bugetar al anului anterior – aproape 20%.
„Prioritățile bugetului Municipalități sunt în acest an asigurarea unor condiții cât mai bune în sistemul de sănătate publică și în unitățile de învățământ, precum și rezolvarea marilor probleme de infrastructură ale Bucureștiului. Pentru sănătate am prevazut suma de 83 de milioane de euro, pentru cele 19 spitale din subordinea Primăriei și pentru cabinetele școlare medicale și stomatologice. Vom continua programul de dotare cu aparatură ultramodernă demarat anul trecut, cu o alocare de 15,5 milioane de euro, iar pentru investiții am prevăzut 57 de milioane de euro, suma care include si necesarul pentru finalizarea obiectivelor de la spitalele Gomoiu și Foisor în valoare de 24 milioane de euro”, a declarat Firea.
Totodată, primarul general a mai precizat că s-au inclus în buget sumele necesare pentru întocmirea studiului de fezabilitate pentru construirea unui spital metropolitan ultramodern, conform standardelor europene, cu aproximativ 2000 de paturi, investiție care se va situa în jurul valorii de 300 milioane de euro. ”Avantajul unui spital construit de la zero este că toate circuitele medicale pot fi configurate cu respectarea strictă a normelor legale, ceea ce atrage după sine o calitate ridicată a actului medical. Noul spital va cuprinde secții pentru care în București se înregistrează un deficit de paturi, respectiv oncologie, radioterapie, neurologie, terapie intensivă, recuperare medicală, mari arși etc”, a explicat edilul-șef.
Cele 58 de investiții noi incluse în bugetul pe acest an sunt:
”Orice proiect nou se realizează în etape. Nu puteam aloca toată suma necesara pentru realizarea unui obiectiv de investitii, pentru că asta ar fi însemnat să blocăm inutil sume importante de bani. Etapele premergătoare oricărui proiect, respectiv studiul de fezabilitate și documentațiile de urbanism, sunt consumatoare de timp mai degrabă decât de bani, de aceea sumele prevăzute în buget pentru proiectele noi sunt mici. După studiile de fezabilitate urmează aprobarea în CGMB a indicatorilor tehnico-economici, apoi demararea procedurilor de achiziție publică (servicii de proiectare, servicii de consultanță tehnică – dirigenție de șantier, contract de lucrări etc.). Abia după finalizarea procedurilor de achiziție publică, respectiv semnarea contractelor, se creează temeiul legal pentru bugetarea obiectivului de investiții cu sumele aferente”, a explicat Gabriela Firea în comunicatul citat.
Primăria Capitalei dă 18 milioane de lei pentru 30 de obiective de investiții noi
Totodată, edilul-șef a precizat că s-au alocat 80 de milioane euro pentru proiecte de infrastructură, aici fiind cuprinse atât sumele necesare continuării sau chiar finalizării marilor proiecte demarate în anii trecuți, precum și banii necesari demarării unor noi proiecte.
În ceea ce privește proiectele de infrastructură rutieră începute în anii precedenți, s-au alocat următoarele sume ”pentru finalizarea acestora”:
Câți bani primesc de la Primărie marile proiecte de infrastructură și când ar putea fi gata
Municipalitatea a mai alocat bani și pentru proiecte de fluidizare a traficului în București, precum:
”Am prevăzut în Buget suma de 11 milioane de euro pentru construcția de parcări, de tip park&ride (Cora Pantelimon) dar și cele cuprinse în PIDU (Planul Integrat de Dezvoltare Urbana – Centrul Bucurestiului), respectiv parcările subterane din Piața Constituției, Sala Palatului, Piața Lahovari, Uranus – Calea Rahovei.
Nu în ultimul rând, există aprobați indicatorii economici în valoare totală de 73 milioane de euro pentru proiectul realizării de piste de biciclete și amenajări conexe, din care anul acesta au fost alocați 2 milioane de euro, proiectul fiind eligibil pentru obținerea unei finanțări nerambursabile din partea UE.
Tot la capitolul investiții, menționez și alocarea sumei de 6 milioane de euro pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, sumă care va fi suplimentată la rectificare în măsura în care va fi necesar. Pentru comparație, în ultimii trei ani s-au alocat pentru acest gen de lucrări, cumulat, 1,3 milioane de euro”, a spus edilul-șef.
Conform proiectului de buget aprobat în ședința de miercuri, RATB va primi 121 milioane de euro reprezentând subvenția pentru diferența de preț la transportul de călători și 11 mil. de euro pentru investiții. La aceste sume se adaugă 7 milioane de euro alocați Directiei de Transporturi a Primăriei pentru achiziția de mijloace noi de transport în cadrul programului aprobat, în valoare de 492 milioane de euro care cuprinde 400 autobuze, 100 de troleibuze și 100 de tramvaie.
Pe de altă parte, pentru RADET au fost alocați 125 milioane de euro, dintre care 106 milioane euro reprezintă subvenția pentru energia termică livrată populației, iar 19 milioane de euro investiții.
Pentru operațiuni de eco-igienizare s-a prevăzut în buget suma de 7 milioane de euro, care va acoperi, potrivit Municipalității, atât programul unitar de deratizare și dezinsecție, tratamentele fito-sanitare, cât și anumite obiective de investiții pentru eficientizarea acestei activități.
Pentru cele 11 parcuri din București au fost prevăzute în buget 27 milioane de euro, sumă care va asigura finanțarea mai multor lucrări, precum:
”Toate cele 15 teatre bucureștene au creșteri de buget față de execuția anului precedent, totalul alocat fiind de 53 de milioane euro, care asigură atât desfășurarea în bune condiții a actului artistic, cât și realizarea unor investiții.
În ce privește institutile subordonate cu activitate în zona culturală, și acestea înregistrează creșteri față de anul precedent.
Pentru ARCUB s-a prevăzut în buget suma de 15,5 milioane euro, iar pentru Creart, 12,5 milioane euro. Au fost prevăzute pentru finanțare majoritatea proiectelor derulate în anii trecuți, dar sunt și noutăți menite să consolideze statutul de capitală culturală al Bucureștiului”, se mai arată în comunicatul Primăriei Capitalei.
În bugetul pe anul în curs a fost cuprins și un proiect propus de consilierul general PMP Lucian Iliescu, care a solicitat ca Primăria să aloce bani și pentru o statuie a lui Ștefan cel Mare, în contextul în care domnitorul Moldovei ”nu are o statuie în București”. Conform amendamentului depus de consilierul general, statuia, pentru care s-a solicitat alocarea în două etape a câte 525.000 lei, ar putea fi amplasată ”în Piața Victoriei la intersecție cu Bd. Ștefan cel Mare”.
”Noi vă susținem, pentru că e nevoie în București să dăm dovadă că ne respectăm istoria, înaintașii”, a declarat Firea.
Conform aceleiași surse, pentru programele destinate tinerilor anul acesta se alocă 21,7 milioane de euro, 11,4 milioane euro pentru Proedus și 10,3 milioane euro pentru Centrul de servicii comunitare integrate pentru tineri.
Deși Primăria a anunțat că va aloca 19 milioane euro pentru investițiile în sistemul de termoficare din Capitală, consilierul general PNL Ciprian Ciucu a precizat că acesta nu se concentrează pe adevăratele priorități și nu are o viziune clară de dezvoltare a orașului.
”E un buget care nu adresează prioritățile Bucureștiului. Din toate dezbaterile publice sunt 3 priorități:
Înțeleg că traficul, sistemul de termoficare și riscul seismic, pentru acest executiv, nu reprezintă deloc priorități. Cea mai mare problemă rămân subvențiile. În lipsa investițiilor, acestea ajung efectiv în pământ, pentru că acolo se pierde agentul termic.
Acest buget e făcut ca în secolul XIX, fără indicatori de performanță. A fost făcut exclusiv pe baze istorice, am luat de jos în sus, fără să evaluăm eficiența acelor instituții. Trebuie stabilit și cât costă acele servicii. Banii pentru investiții sunt doar 2%, investițiile atrag dezvoltare. În opinia mea, un 10% ar fi optim. Am calculat acele alte cheltuieli care sunt nedefinite și mi-a rezultat o sumă de 12%, raportat în valoare nominală e enorm, similar pe cât dăm la RATB sau RADET prin subvenție. Acestea sunt motivele pentru care eu și colegii mei nu vom vota acest buget”, a declarat consilierul Ciucu în ședința CGMB.
În replică, Firea a arătat că pentru refacerea infrastructurii de transport a agentului termic se fac demersurile necesare pentru accesarea a 180 milioane euro din fonduri europene nerambursabile.