Comisia de anchetă privind arhiva SIPA se reactivează. Georgescu: “Primeam foarte multe sesizări de la SRI” – UPDATE

Comisia parlamentară de anchetă privind arhiva SIPA, care a fost înfiinţată în septembrie anul trecut de Parlament, dar care nu a avut activitate o lungă perioadă, s-a reunit, marţi, într-o şedinţă în care ar putea fi decisă înlocuirea lui Şerban Nicolae de la conducerea ei şi în care vor avea loc şi audieri.

UPDATE 12.07: Horia Georgescu, după audierea în comisia SIPA: Între ANI şi SRI era o relaţie interinstituţională. Primeam foarte multe sesizări de la SRI, chiar şi cu persoane publice

Fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a declarat marţi, după audierea din Comisia privind clarificarea aspectelor ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, că, în cazul sesizării cu privire la o posibilă incompatibilitate a preşedintelui Klaus Iohannis, agenţia a fost sesizată în mod legal. De asemenea, acesta a spus că între ANI şi SRI exista o relaţie instituţională, afirmând că se primeau „foarte multe” sesizări de la serviciu.

„A fost o discuţie în calitatea mea de membru în comisia de studiere a arhivei SIPA, mai ales raportat la documentul care a fost întocmit de această comisie în care am lucrat pe parcursul anului 2007 şi 2008. Am dat explicaţii, am dat anumite detalii şi am încercat să răspund membrilor comisiei la toate întrebările pe care mi le-au pus”, a declarat Horia Georgescu la finalul audierii din comisia SIPA.

Noi audieri astăzi, în comisia parlamentară de anchetă privind arhiva SIPA

Documentele DGPA, predate de CSAT comisiei de anchetă privind arhiva SIPA

El a spus că discuţiile din cadrul audierii au fost cu privire la incidentele pe care le-a identificat în raportul prezentat ministrului Justiţiei.

„Sunt aspecte ce au un anumit grad de confidenţialitate. Repet, în special referitoare la incidentele pe care le-am identificat şi le-am consemnat în acel raport şi pe care le-am înaintat ministrului Justiţiei, cu propuneri de sesizare ale unor instituţii abilitate, care puteau lămuri acele situaţii”, a continuat acesta.

Întrebat dacă acele instituţii abilitate au fost sesizate vreodată, Georgescu a afirmat: „Eu nu am cunoştinţă, pentru că am plecat ulterior din minister. Am văzut o declaraţie publică a fostului ministru (al Justiţiei – n.r.), Cătălin Predoiu, care a spus că a înaintat secretariatului CSAT acel document”.

De asemenea, Georgescu a declarat, referitor la sesizarea primită de ANI privind o posibilă incompatibilitate a preşedintelui Klaus Iohannis, că sesizarea a fost făcută de SRI în mod legal.

„Nu vreau să fac comentarii referitoare la acest aspect. Sesizarea a fost înaintată de către SRI agenţiei care a procesat-o conform prevederilor legale (…) ANI a fost sesizată în mod legal”, a adăugat el.

De asemenea, Horia Georgescu a spus că nu poate spune cât de des sesiza SRI Agenţia, dar se făceau „foarte multe” şi erau vizate şi persoane publice.

“Nu aş putea să fac o cuantificare exactă, dar primeam foarte multe sesizări (…) Da, au fost sesizări cu persoane publice”, potrivit acestuia.

Fostul şef al ANI a spus că discuţiile pe care le-a avut cu George Maior în acea perioadă au fost „punctuale”, iar acest aspect a fost clarificat în comisia SRI.

„Am declarat în faţa comisiei SRI anumite aspecte ce ţin de acest lucru şi nu vreau să comentez mai departe. Am avut discuţii punctuale pe dosare cu domnul fost director al SRI, George Maior (…) Era uzual, având în vedere că exista un protocol interinstituţional între ANI şi SRI. Asta era infrastructura instituţională sub care comunicam. Vreau să spun acest lucru şi să îl repet: ANI era sesizată oficial. Noi nu puteam decât săprocedăm legal şi să eplicăm legea cu privire la aceste cazuri”, a mai afirmat Horia Georgescu.

Întrebat de ce nu declanşa ANI procedurile legale şi aştepta informările de la SRI, acesta a spus: „ANI nu aştepta numai informări de la SRI. ANI era sesizată în mod oficial de către persoane fizice sau juridice. SRI era una din entităţile care formula informări către ANI”.

Georgescu spune că informările „conţineau informaţii şi date cu privire la mai multe persoane”.

”Categoriile de persoane erau multiple. Fie din diverse funcţii publice, fie aleşi, o categorie foarte largă”, conchide el.

Comisia urmează să se întrunească marţi dimineaţă, iar potrivit unui anunţ de presă, au fost invitaţi la audieri Horia Georgescu, Şerban Alexandru, Marius Iosif şi Ingrid Luciana Popa Mocanu, titrează News.ro.

De asemenea, este posibil să fie desemnat un alt preşedinte al comisiei, după ce în urmă cu mai bine de o lună grupurile parlamentare PSD au cerut înlocuirea senatorului Şerban Nicolae cu senatorul Viorel Salan. În plus, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi-a exprimat speranţa, sâmbătă seara, la plecarea de la Congresul PSD, că această comisie, cu o nouă conducere, va face lumină.

Comisia de anchetă a arhivei SIPA a fost înfiinţată la finalul lunii septembrie 2017 de către Parlament pentru a clarifica aspectele legate de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA).

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara în luna octombrie a anului trecut, în faţa comisiei de anchetă privind arhiva SIPA, că a fost avertizat când a fost numit în funcţie că la minister există o bombă cu ceas care ticăie şi că ea se numeşte arhiva SIPA. Toader a mai spus că în arhiva fostului serviciu secret al Ministerului Justiţiei sunt mai multe tipuri de documente: cărţi de muncă ale funcţionarilor cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), documente privind viaţa privată, acte care ţin de Arhivele Naţionale şi înscrisuri clasificate secret de serviciu.

Toader a spus că şi-a făcut o imagine despre arhivă ”cât de cât apropiată” de adevărul accesibil lui şi a decis să nu tacă la fel ca predecesorii săi, sperând că pe durata mandatului nu va ieşi în spaţiul public problematica SIPA.

”Acolo, eu am intrat în arhivă, şi nu pot să spun că ştiu ce este acolo, aşa, dar cam ştiu despre ce este vorba. Acolo, se prezuma dinainte, erau documente care nu îşi găseau locul. Cărţile de muncă ale funcţionarilor cu statut special din ANP, o absolută nedreptate, pentru că oamenii ăia care au muncit nu puteau să îşi dovedească grupa, gradaţia, vechimea şi celelalte, să-şi ia şi ei dreptul la pensie, un drept cât se poate de legitim, pentru că nu aveau acces la Arhivă. Dar bună parte am văzut teancuri-teancuri de cărţi de muncă. Bună parte erau acolo şi e nedrept, până la urmă, nu? (…) Dar să le ai fizic în spatele unui lacăt, unui sigiliu şi să spui: nu pot să ţi le dau pentru că sunt acolo şi nu am voie, cred că e cel puţin nefiresc, ca să nu spun că e profund nedrept”, a descris Tudorel Toader prima categorie de documente găsite în arhiva SIPA.

Comisia de anchetă a arhivei SIPA este alcătuită din senatorul PSD Marian Pavel, senatorul PSD Adrian Diaconu, senatorul PSD Alexandru Bălănescu, deputatul PSD Costel Dunava, deputatul PSD Liviu Pleşoianu, deputatul PSD Mihai Popa. De asemenea, din partea PNL sunt deputatul Gabriel Andronache şi Cristina Trăilă, dar şi senatorul Daniel Fenechiu. USR este reprezentat de senatorul Mihai Goşiu, iar PMP pe deputatul Robert Turcescu.