Iliescu, văzut ca succesor al lui Ceaușescu încă din 1985 de CIA. Ce șanse dădeau SUA României în cazul unei invazii rusești

SUA anticipau o eventuală venire la putere a lui Ion Iliescu încă din 1985, însă se îndoiau la acea vreme că o revoltă populară ar fi posibilă, dat fiind modul autoritar în care Nicolae Ceaușescu conducea țara, se arată într-un raport CIA redactat în 1985.

CIA a făcut publice, în această săptămână, milioane de documente până acum clasificate, printre care se regăsește și un raport în care erau luate în calcul scenariile unei eventuale morți a dictatorului, din cauza vârstei înaintate, și a posibililor înlocuitori.

Raportul documentează starea precară a economiei românești de la acea vreme, analizând și posibilitatea unei revolte populare venită pe fondul crizei energetice care făcea dificilă încălzirea locuințelor, dar și a lipsei de alimente cauzată de politica de export.

Perspectivele economice ale României în viziunea CIA

Motivul pentru care Nicolae Ceaușescu nu a vrut să fie metrou în cartierul Drumul Taberei. Puțini…

Motivul pentru care Moș Crăciun se numea Moș Gerilă în perioada comunistă. Ce a hotărât Ceaușescu…

”Perspectiva economică este una sumbră. Economia nu și-a revenit de pe urma problemelor cauzate de iarna neobișnuit de grea de anul trecut (1984 n.r.) care a secătuit rezervele de energie ale țării. Toate semnele indică, însă, că Ceaușescu va continua politica de reducere a datoriilor (plata rapidă a ratelor prin exporturi masive) chiar dacă austeritatea care va rezulta va submina economia”, se arată în raportul CIA.

”Astfel de politici vor duce la scăderea suplimentară a condițiilor de trai, care sunt oricum precare, în special dacă și iarna aceasta va fi una grea”, se arată în raport.

”Aprovizionarea cu alimente va fi deficitară, în parte din cauza exporturilor crescute de grâu și de carne către Uniunea Sovietică, pentru a se plăti energia furnizată”, spune raportul CIA.

Documentul ia în calcul și revolte populare, generate de lipsurile materiale, însă amintește de controlul absolut pe care Ceaușescu îl are asupra țării, anticipând că doar o eventuală moarte a acestuia ar putea duce la o reacție a maselor.

”Forțele de securitate ale lui Ceaușescu mențin un control absolut, iar până în prezent nu există semne de revoltă populară. Totuși, situația internă s-ar putea deteriora dacă o iarnă grea va coincide cu o criză a succesiunii, care va lăsa populația furioasă și nesigură de stabilitatea și determinarea clasei conducătoare”, se arată în raport.

Scenariile CIA în cazul morții lui Ceaușescu

CIA estima în 1984 că o eventuală moarte a lui Ceaușescu ar fi adus în fruntea țării o conducere colectivă, care ar fi avut politici mai puțin stricte față de cetățenii României, dar și ceva mai docile față de URSS.

Printre posibilii succesori erau luați în calcul Elena Ceaușescu, Ion Iliescu sau Ilie Verdeț.

”Ceaușescu îi ține pe ceilalți membri ai clasei conducătoare în umbră într-o asemenea măsură încât nimeni nu ar putea să-i ia locul imediat. Totuși, doamna Ceaușescu, cel mai apropiat sfătuitor al său, ar părea să fie prima pe lista succesorilor, în special dacă Ceaușescu are timp să supravegheze o eventuală tranziție”, se arată în documentul CIA.

Analiza serviciilor SUA aruncă însă o umbră de îndoială în privința capacității Elenei Ceaușescu de a conduce România cu aceeași autoritate ca Nicolae Ceaușescu.

”Ea ar putea beneficia de susținerea unor cadre precum Emil Bobu, Tudor Postelnicu sau Ion Dincă. Totuși, doamna Ceaușescu nu are puterea de a conduce singură și probabil va forma o conducere colectivă cu cei menționați mai sus. În plus, aceasta este foarte nepopulară din cauza promovării pe care a făcut-o clanului Ceaușescu – inclusiv Nicu, fiul lor playboy care este promovat ca un tânăr lider în partid – și din cauza prejudecăților care persistă în România când vine vorba de femei în poziții de conducere”, se arată în raportul CIA.

”Un scenariu mai puțin probabil, dar credibil, ar fi ca concurenții doameni Ceaușescu să-i blocheze ascensiunea la putere în cazul unei morți neașteptate a lui Nicolae Ceaușescu sau să organizeze o lovitură de stat în cazul în care Ceaușescu ar fi incapacitat”, se scrie în raport.

Scenariul în care Securitatea organizează o lovitură de stat

Acest scenariu îl are în prim plan pe șeful Securității de la acea vreme, Tudor Postelnicu, care era văzut de CIA drept singurul om capabil să înlăture clanul Ceaușescu de la putere. Ion Iliescu este și el invocat printre eventualii înlocuitori.

”Nicio încercare de preluare a puterii – fie înainte sau după dispariția lui Ceaușescu – nu poate fi posibilă fără implicarea și acordul puternicei Securități. Șeful Securității, Postelnicu, are o poziție foarte puternică și puterea de a face jocurile”, se arată în analiza CIA.

”Dacă succesorii inițiali ai lui Ceaușescu sunt discreditați de declinul economic și nemulțumirea crescândă a populației, indivizi mai puțin pătați de trecutul recent și asocierea cu actualele politici ar putea căuta sprijin pentru a prelua conducerea de la actualele structuri și, în mod necesar, sprijinul Securității. Foști apropiați ai lui Ceaușescu, care l-au înfruntat și acum sunt într-un con de umbră, ar putea reapărea într-un mediu post-Ceaușescu”, se arată în analiza CIA, care îl amintește pe lângă Paul Niculescu (fostul ideolog de partid) și Ilie Verdeț (fost premier) pe Ion Iliescu.

”Ion Iliescu este un fost lider al tineretului (secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist n.r.), secretar de partid și fost lider local, care de mai mulți ani a fost scos din centrul vieții politice”, se arată în documentul CIA.

Dispariția lui Ceaușescu, pe placul Moscovei

Raportul analizează și relațiile dintre Ceaușescu și Moscova, arătând că URSS ar fi avut de profitat de pe urma unei tranziții non-violente la un nou regim, dar nu și de pe urma unei eventuale răscoale populare.

”Moscova nu dorește ca problemele din România să erupă în haos făcând necesară o intervenție militară, însă vrea ca Ceaușescu și regimul său să fie supuși la presiuni care să-i facă mai dispuși să accepte politici favorabile sovieticilor”, se arată în raport.

”Exceptând ipoteza unei schimbări de regim cu puternice implicații anti-sovietice, URSS nu dorește să plătească prețul unei intervenții militare. România nu este la fel de importantă din punct de vedere strategic precum țările nordice din blocul comunist, iar o astfel de acțiune ar duce la înghețarea relațiilor cu SUA”, se arată în raport.

”Nu există nicio îndoială că armata română ar pierde în fața cele sovietice și că URSS ar câștiga un eventual război în scurt timp. Totuși, sovieticii nu au trupe sau infrastructură pregătite în România, iar terenul muntos ar face dificilă o intervenție de precizie chirurgicală”, se arată în analiza CIA.

În schimb, o tranziție pașnică a puterii ar fi fost în interesul Moscovei, în ideea că noua conducere ar fi preferat să se alinieze directivelor URSS în schimbul ajutorului economic, se arată în raport.

”În orice caz, orice succesor al lui Ceaușescu s-ar vedea pus în fața unor probleme interne majore. Orice conducere post-Ceaușescu ar fi mult mai vulnerabilă la presiunile sovietice și ar fi dispusă să cedeze independența în ceea ce privește politica externă pentru a beneficia de sprijinul economic sovietic”, se arată în analiză.

Interesele SUA în privința României anului 1985

Raportul notează că Ceaușescu servise interesele SUA timp de două decenii, la acea dată, fiind un ”ghimpe” în coasta URSS prin politica de nealiniere la obiectivele externe sovietice.

CIA notează, însă, că inflexibilitaeta lui Ceaușescu în ceea ce privește politica internă ar îngreuna foarte mult un sprijin economic din partea SUA.

”Chiar și în eventualitatea în care România ar avea nevoie de ajutoare de urgență constând în energie și hrană, iarna aceasta, șansele de a-l convinge pe Ceaușescu să adopte politici economice mai flexibile sau să respecte drepturile omului sunt mici”, se arată în raport.

Analiza ia în calcul și o tranziție către un nou regim, concluzionând că lipsa de sprijin din partea Vestului ar plasa România sub influența URSS, însă și acordarea de sprijin ar rămâne fără efect în primii ani după dispariția lui Ceaușescu.

„În următorii ani, SUA și Vestul vor fi confruntate cu dilema de a acționa sau nu în cazul unei Românii falite din punct de vedere economic și vulnerabilă din punct de vedere politic. Impasibilitatea ar lăsa ușa deschisă pentru sovietici. Dar dacă Vestul ar alege să ajute, este improbabil ca sprijinul financiar să fie folosit corect sau sau restituit la timp”, se arată în raport.

”Viitorul României depinde de cât timp Ceaușescu sau succesorii săi vor persista cu politicile economice dezastroase și cât de abil se va dovedi Gorbaciov în a găsi dozajul potrivit între presiuni și promisiuni pentru a reintegra pe deplin România în tabăra sovietică”, se arată în concluzia raportului.