EXCLUSIV: Florin Secureanu a stat patru ani în postura de persoană șantajată în loc de cumpărător de influență în dosarul lui Dan Diaconescu

DNA se străduiește să facă lumină în dosarul în care fostul manager al spitalului Malaxa din Capitală, Florin Secureanu, avea calitate de parte vătămată a lui Dan Diaconescu și ale altor persoane din anturajul producătorului OTV.

Rezoluția prin care un magistrat DNA încearcă să dezlege ițele acestui dosar a ajuns în posesia Vocea.biz și relevă faptul că fostul șef de la Malaxa a stat ani de zile în calitatea de martor, în contextul în care a plătit sume mari de bani și nu a făcut vreun denunț.

Magistratul care a cercetat dosarul a clasat acuzațiile față de actorii principali ai cazului și a vrut să trimită în judecată doar un traficant de influență și pe complicele acestuia, se mai arată în documentul citat.

Mai precis procurorul șef al Secției de Combatere a Corupției din DNA, Gheorghe Popovici, încearcă să stabilească dacă a existat un șantaj comis de Dan Diaconescu și acoliții săi față de directorul de la Malaxa, dacă victima, adică Secureanu, a făcut sau nu denunț în condițiile legii și dacă faptul că a plătit sume nejustificate de bani acestora reprezintă sau nu cumpărare de trafic de influență, faptă ce i-ar putea fi imputată șefului spitalului.

Şeful Departamentului de Luptă Antifraudă Marius Vartic vrea să revină la DNA

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

La trimiterea în judecată dispusă de procurorul de caz din acest dosar magistratul a stabilit prin ordonanțe clasarea acuzațiilor față de Dan Diaconescu, directoarea OTV Diana Voiculescu și jurnalistul Silviu Alupei.

Istoricul dosarului

În 13 ianuarie 2012, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu pentru fapta de şantaj pretins comise de Ion Petrescu cunoscut și ca Axinte de la Vacanța Mare, jurnalistul Silviu Alupei și patronul postului OTV Dan Diaconescu.

În 3 decembrie 2013 prin rezoluţia nr. 406/P/2012, a Secţiei de combatere a corupţiei s-a început urmărirea penală față de Ion Petrescu pentru şantaj, iar pentru un complice al acestuia și pentru jurnalistul Silviu Cezar Alupei pentru complicitate la şantaj.

În 16 februarie 2015, prin ordonanţa nr. 406/P/2012, s-a extins urmărirea penală faţă de Dan Diaconescu şi Diana Voiculescu pentru şantaj cu motivarea că din probele administrate pe parcursul urmăririi penale, precum declaraţii suspecţi, declaraţii martori, înregistrări ale convorbirilor telefonice şi ambientale și înscrisuri, a rezultat implicarea în activitatea infracţională în calitate de autori şi a acestora prin pretinderea de către cei doi a sumei de 15.000 euro de la Adrian Florin Secureanu în cursul lunii ianuarie 2012, sumă ce urma a fi fost dată prin încheierea unui contract fictiv de publicitate cu o societate comercială în scopul încetării emisiunilor cu caracter denigrator la adresa directorului de la Malaxa.

În 5 februarie 2016 prin ordonanţă s-a stabilit punerea în mișcare a acțiunii penale în cazul comediantului Axinte și a complicelui său pentru trafic de influență și complicitate la această faptă.

O lună mai târziu, în 15 martie 2016, s-a dispus disjungerea cauzei şi constituirea unui nou dosar (nr. 175/P/2016), iar în 22 martie 2016, clasarea cauzei faţă de Diaconescu și Voiculescu pentru fapta de şantaj şi faţă de jurnalistul Silviu Alupei pentru complicitate la şantaj.

Procurorul-șef secție Gheorghe Popovici arată în materialul său că ”din actele de urmărire penală efectuate în cauză, rezultă că persoanele faţă de care s-au dispus soluţii diferite, respectiv trimiterea în judecată şi disjungerea, respectiv clasarea cauzei, au avut calitatea de participanţi la săvârşirea unei singure infracţiuni cu diferite forme de participaţie penală, respectiv autorat şi complicitate”.

”Din această perspectivă, disjungerea cauzei şi, ulterior, adoptarea unei soluţii de clasare faţă de suspecţii Diaconescu Cristian Dan, Voiculescu Diana și Alupei Silviu respectiv clasarea cauzei pentru favorizarea făptuitorului, nicidecum nu poate fi considerată în buna desfăşurare a activităţii de urmărire penală, tocmai pentru considerentul că erau cercetaţi în legătură cu aceeaşi faptă, bineînţeles în diferite forme de participaţie penală şi, mai mult decât atât, probele administrate în cauză, nu justifică adoptarea unei soluţii de clasare. Prin disjungerea cauzei şi ulterior clasarea acesteia, s-au creat calităţi diferite persoanelor faţă de care s-au efectuat cercetările, respectiv de suspecţi, iar ulterior de martori”, mai notează magistratul DNA.

Greșelile procuroarei DNA Claudia Roșu

Magistratul Popovici notează în rezoluția prin care a infirmat rechizitoriul procuroarei DNA Claudia Roșu, prin care vroia să trimită în judecată doar un traficant de influență și pe complicele acestuia, în vreme ce a clasat toate acuzațiile pentru care făcuse cercetări față de Dan Diaconescu, Diana Voiculescu și alte persoane din anturajul acestora, că există grave lacune privind urmărirea penală în acest caz.

”Analizând din oficiu rechizitoriul nr. 406/P/2012 din 4 mai 2016 prin care s- a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor …şi …, respectiv clasarea cu privire la martorul Secureanu Adrian Florin, precum şi ordonanţa de clasare nr. 175/P/2016 din 22 martie 2016, prin care s-a dispus clasarea faţă de suspecţii Diaconescu Cristian Dan, Voiculescu Diana şi suspectul Alupei Silviu Cezar, respectiv clasarea cu privire la săvârşirea infracţiunilor de favorizare a făptuitorului de către …şi …., se constată că acestea sunt nelegale şi netemeinice, deoarece cercetările efectuate în ambele cauze sunt incomplete, sunt rezultatul interpretării eronate a probelor administrate în cauză şi cu nerespectarea legii”, a notat magistratul Popovici în documentul citat.

Astfel o primă problemă semnalizată de Ghoerghe Popovici este aceea că procurorul Claudia Roșu nu a încadrat bine acuzațiile.

Fapta de trafic de influență nu putea sta în picioare de vreme ce niciuna dintre persoanele cercetate nu îndeplineau din punct de vedere legal statutul de funcționar public sau persoane fizice față prevăzute de Codul Penal.

”…Deşi în cauză au fost reţinute ca fiind aplicabile dispoziţiile art. 308 C.pen, la dosarul cauzei nu există niciun document din care să rezulte că fapta de trafic de influenţă a fost săvârşită în legătură cu persoane care exercită o însărcinare de orice fel în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. 2 C.pen. ori în cadrul oricărei persoane juridice, din probatoriul administrat în cauză, nerezultând calitatea pe care o deţinea martorul Diaconescu Cristian Dan în cadrul postului OTV”, se arată în rezoluția obținută de Vocea.biz.

O altă problemă pentru care magistratul a cerut, iar Tribunalul a admis, redechiderea dosarului, este aceea că soluțiile de disjungere și ulterior clasare s-au făcut fără probe administrate de către procurorul de caz.

”De altfel, soluţia de disjungere şi, ulterior, de clasare a cauzei este nelegală pentru că nu are la bază vreun probatoriu administrat, singurele acte de procedură pe care s-a fundamentat soluţia fiind declaraţia suspectului Diaconescu Dan Cristian, declaraţia suspectului Alupei Silviu Cezar, declaraţia în copie a martorei …preluată din dosarul nr. 406/P/2012, declaraţia în copie şi olografă a martorei …. şi un proces-verbal de redare a convorbirilor telefonice purtate în ziua de 18 decembrie 2013 între suspecţii Voiculescu Diana și Diaconescu Dan”, se mai arată în documentul citat.

Procurorul concluzionează astfel că magistratul Roșu a dat încadrări juridice diferite pentru aceeași faptă. ”Ca atare, deşi persoanele menţionate mai sus erau cercetate pentru o faptă unică, săvârşită în diferite forme de participaţie penală, prin adoptarea celor două soluţii, în cauză, aceleiaşi fapte i-au fost date încadrări juridice diferite, respectiv de şantaj şi trafic de influenţă”, notează Popovici.

Procurorul ierarhic mai sancționează prin ordonanța sa faptul că magistratul de caz nu i-a informat niciodată pe Dan Diaconescu, Diana Voiculescu, Silviu Alupei și pe alte persoane vizate de anchetă și față de care a dispus clasarea cercetărilor de măsurile de supraveghere operativă dispuse.

”Au fost încălcate dispoziţiile art. 145 C.pr.pen. cu privire la informarea persoanelor supravegheate deoarece inculpaţilor trimişi în judecată nu le-a fost adus la cunoştinţă faptul că au făcut obiectul unui mandat de supraveghere tehnică, că au dreptul de a lua la cunoştinţă de conţinutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activităţile de supraveghere tehnică efectuate, obligaţia procurorului şi corelativă a acestor drepturi fiind aceea de a asigura la cerere ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversaţiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnică, simpla comunicare a măsurilor de supraveghere după adoptarea soluţiei de trimitere în judecată inculpaţilor, putând echivala cu lipsa dreptului la o apărare efectivă”, se arată în documentul citat.

Secureanu martor în loc de cumpărător de influență

Magistratul șef de secție acreditează ideea în documentul citat că procuroarea Claudia Roșu l-a menținut mai bine de patru ani pe directorul de la spitalul Malaxa cu calitatea de persoană vătămata respectiv martor în acest dosar în vreme ce acesta ar fi trebuit cercetat, măcar formal, pentru fapta de cumpărare de influență.

Gheorghe Popovici arată că scuza subalternei sale este că declarația completă privind pretinsul șantaj și apoi pretinsa faptă de trafic de influență dată de Secureanu la DNA ar echivala cu un denunț. Acesta notează că totuși această situație nu este echivalentă cu un denunț depus în condițiile legii.

”Soluţia de clasare a cauzei faţă de martorul Secureanu Adrian Florin este nelegală întrucât acesta nu beneficiază de dispoziţiile art. 292 alin. 2 C.pen., întrucât nu a formulat niciun denunţ în prezenta cauză, organele de urmărire penală sesizându-se din oficiu. Declaraţia dată de acesta în cauză, iniţial în calitate de persoană vătămată în raport de infracţiunea de şantaj, iar ulterior de martor în raport cu infracţiunea de trafic de influenţă, nu echivalează sub nicio formă cu un denunţ şi, ca atare, nu beneficiază de cauza de nepedepsire”, spune procurorul Popovici care practic dezvăluie că Secureanu a stat aproape cinci ani martor într-un dosar în care trebuia cercetat pentru o faptă penală.

Procurorul șef de secție arată că prin rechizitoriul său procuroarea Claudia Roșu a dispus clasarea pentru fapta de cumpărare de influenţă cu motivarea că „martorul Secureanu Adrian Florin, audiat iniţial ca parte vătămată cu privire la infracţiunea de şantaj a relatat integral aspectele ce constituie faptele penale reţinute în sarcina inculpaţilor, declaraţia sa constituind, în fapt, un denunţ cu privire la faptele de trafic de influenţă”.

Procuroarea Roșu, arată magistratul șef, a considerat că ”operează astfel cauza de nepedepsire prevăzută de lege” în cazul directorului de la Malaxa.

Tribunalul București confirmă concluziile procurorului-șef

Recent, Tribunalul București a admis solicitarea DNA de redeschidere a unui dosar din anul 2012 în care au fost inițial cercetați pentru șantaj aceste persoane, iar informația este publică pe site-ul Tribunalului București.

Tot Tribunalul București a admis în 10 decembrie propunerea de arestarea preventivă a Direcției Naționale Anticorupție în dosarul actual al lui Secureanu în care a fost pus sub învinuire pentru fapte de luare de mită și delapidare a unor sume de bani de la Spitalul Malaxa.

În dosarul în care a fost arestat preventiv Secureanu este acuzat că , Florin Secureanu este acuzat că, în perioada 2009-2016, în timp ce era manager al spitalului clinic Nicolae Malaxa din București, a conceput și a pus în aplicare o schemă prin care sustrăgea aproape zilnic sume de bani din casieria spitalului. Procurorii anticorupție susțin că prejudiciul creat este de aproape două milioane de lei.