În ultimele trei luni ale anului trecut, prețurile caselor din România au crescut simțitor comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Oficiului European de Statistică (Eurostat).
Prețurile caselor din România au crescut, în intervalul octombrie – decembrie 2016, cu 7,3% comparativ cu perioada similară a anului anterior. Trendul s-a menținut și în raport cu trimestrul anterior, când s-a semnalat o evoluție de 1,7%.
De asemenea, și în primele nouă luni ale anului trecut locuințele din țara noastră s-au scumpit constant, iar începând din aprilie 2016 evoluția a fost mult mai simțitoare. Astfel, dacă în prima parte a anului s-a raportat o evoluție de 2,6% față de primele trei luni din 2015, în intervalul aprilie – iunie 2016 creșterea a fost de 6,8% față de perioada similară din 2015, iar în lunile iulie – septembrie s-a înregistrat un plus de 7,1% față de anul anterior.
Indicele prețurilor locuințelor a crescut cu 4,7% în întreaga Uniune Europeană și cu 4,1% în zona euro, în octombrie – decembrie 2016 față de aceeași perioadă din 2015, iar evoluția raportată față de trimestrul anterior a fost de 0,8% la nivelul UE. Statisticile nu includ evoluția pieței imobiliare din Grecia, țară pentru care nu sunt disponibile informații pe acest segment.
Topul creșterilor de prețuri la locuințe în trimestrul patru din 2016 este format din:
Singura țară în care prețurile caselor au rămas stabile a fost Italia, care a avut un avans de 0,1% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Credit Prima Casă vs Credit ipotecar. Ce alegem și la ce trebuie să fim atenți – ANALIZĂ
Dacă la nivel european, în intervalul analizat, s-a raportat în toate țările o creștere în raport cu trimestrul patru din 2015, față de perioada iulie – septembrie 2016 există un regres al prețurilor în șapte state, cea mai mare descreștere, de 1,5%, fiind raportată de Danemarca, urmată de Croația, cu un minus de 0,6%, Belgia, cu -0,4%, Franța (-0,3%), Austria, Finlanda și Marea Britanie, fiecare raportând o scădere de 0,1% față de media trimestrului anterior. La polul opus se află Malta, cu un plus de 6% în cele trei luni, Cehia (+4,7%), Olanda (+3,2%), Cipru (+3,1%).
Dacă în orașe precum Cluj-Napoca prețurile la apartamente au ajuns în 2016 și la 1.200 de euro pe metru pătrat, în orașe mici precum Reșița sau Zalău proprietarii cer de trei ori mai puțin. Practic, aici prețurile apartamentelor nu depășesc 400 de euro pe metru pătrat. De exemplu, apartamentele din Reșița au prețuri pornind de la 10.000 euro și nu depășesc 50.000 euro. Localnicii spun că de vină pentru situația de pe piața imobiliară ar fi numărul mic de locuri de muncă, salariile mici, dar și faptul că tinerii aleg să plece în străinătate sau în orașe mai mari.
Zonele în care se mută bucureștenii dispuși să plătească chirie și 5000 euro/lună
Discrepanțele se întâlnesc și la nivelul Capitalei. Astfel, în timp ce apartamentele vechi cu trei camere din Piața Unirii se vindeau cu 127.000, iar cele din cartierele Aviației și Victoriei aveau prețuri de 115.000 euro, în zona Oltenției media era la jumătate, respectiv 60.000 de euro. Și raportat de la o lună la alta se semnalau diferențe mari de preț. Astfel, dacă în zona 13 Septembrie apartamentele vechi cu trei camere se vindeau în medie cu 80.000 euro, în octombrie 2016, cu 7.000 de euro mai mult față de luna precedentă, în zonele Constantin Brâncoveanu și Piața Iancului s-au raportat scăderi bruște, de 8.000 de euro, de la o lună la alta, același tip de apartamente ajungând să coste 68.000 de euro și, respectiv, 69.000 euro, conform Indexul imobiliar al ZF realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker pe baza ofertelor din Anunţul telefonic.
Conform raportului Strategia Națională a Locuirii, realizat de Guvern, piața construcțiilor de locuințe noi din România încă mai suferă de pe urma crizei din 2008, fiind ținută, momentan, în viață, de programul Prima Casă.
În același document se arată că, deși prețurile apartamentelor au scăzut, după criză, ele rămân în continuare ridicate față de puterea de cumpărare a românului mediu, în parte din cauza costurilor mari ale terenurilor pe care au fost construite, achiziționate înainte de 2008, dar și a prevederilor legislative care impun ca noile construcții să aibă dimensiuni mai mari decât cele vechi.
Cele mai vândute locuințe au fost apartamentele cu două camere, ceea ce i-a determinat pe dezvoltatori să se axeze, în ultimii ani, către construirea de astfel spații sau să modifice construcțiile vechi.
O analiză realizată anterior la nivel național arată că angajații din județul Cluj resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru achiziția unui apartament cu una sau două camere, în contextul în care salariile din județ sunt mai mici decât cele din Capitală. Astfel, dacă salariul mediu net din Cluj-Napoca este cu 18% mai mic decât cel din Capitală, angajații clujeni plătesc rate cu 15% mai mari decât bucureștenii pentru achiziția aceluiași tip de garsonieră.
În cazul achiziției unui apartament cu 2 camere, rata lunară plătită pentru un credit prin Prima Casă echivalează cu 47% din salariul mediu al unui angajat clujean, cu mult peste media Bucureștiului, de 34% din venitul lunar.
Numărul de autorizaţii pentru construcţia de locuinţe a crescut cu 9,2% în ianuarie
Pentru apartamentele cu 3 și 4 camere, cele mai mari rate sunt în județul Constanța. La polul opus, Hunedoara este cel mai avantajos județ din România din punctul de vedere al ponderii pe care o are rata lunară de achiziție a unei locuințe în salariul mediu, indiferent de tipul de imobil achiziționat.
La nivel național, achiziția unei locuințe în rate lunare prin programul Prima Casă reprezintă un cost echivalent cu valori între 20% și 46% din salariul lunar mediu net, în funcție de tipul de imobil cumpărat. În cazul unui credit ipotecar standard, rata lunară pentru cumpărarea unei locuințe variază între 19% și 44% din salariul mediu net la nivel național.