Toggle Menu
  1. Home/
  2. Social/

Programul “Prima casă”, modificat în 2017. Ce efect au în piață garanţiile de 50% acordate doar locuinţelor noi sau consolidate

Programul “Prima Casă” rămâne una dintre cele mai atractive soluții de finanțare pentru cei care doresc să își achiziționeze o locuință. Dacă noutatea anului 2016 a fost, pentru solicitanții programului, Legea dării în plată, în 2017 se implementează, chiar de la 1 ianuarie, noi modificări în privința condițiilor de acordare a unor astfel de împrumuturi. Mai precis, locuințele noi și cele consolidate vor beneficia în continuare de o cotă de garantare de 50%, în vreme ce proprietățile ce nu se încadrează în aceste categorii vor fi garantate în proporție de maximum 40%.

Ce înseamnă “nou” și “vechi”

Potrivit strategiei Programului Prima Casă 2017-2021, procentul de garantare a creditului de către stat va fi corelat cu vechimea și rezistența imobilului, diferențiindu-se în funcție de vechimea imobilului achiziționat și/sau a calității acestuia, consolidarea fiind măsurată prin rezistența la seisme.

Modificarea Programului “Prima casă” prevede, potrivit unei ordonanțe de urgență aprobate la finalul anului trecut, reducerea garanției statului pentru achiziția de apartamente vechi prin intermediul programului.

Astfel, pentru creditele contractate pentru imobile cu destinaţia de locuinţă mai noi de cinci ani sau consolidate în ultimii cinci ani faţă de data acordării creditului, procentul de garantare de către stat se păstrează la nivelul de 50% în timp ce pentru celelalte credite procentul de garantare de către stat va fi la nivelul de 40%. De o garanţie de 50% vor beneficia şi unităţile locative care au fost supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării şi/sau a reducerii riscului seismic cu cel mult cinci ani înainte de data solicitării creditului garantat.

În România s-au construit, în 2015, 46.984 locuinţe noi, cu mult sub nivelul cererii şi sub nivelul maxim de după 1989, de 67.000 de locuinţe, atins în 2008. Din această cauză, din numărul total de 8,88 milioane de locuinţe din România, doar 454.000 sunt construite de la finalul anului 2010 încoace, în timp ce în jur de 5 milioane de locuinţe au fost construite între 1960 şi 1990, cele mai multe în blocuri cu confort scăzut şi care au nevoie de reparaţii.

În acest context, scopul modificării programului este acela de a stimula construcţia de locuințe, existând un deficit mare de locuințe noi, raportat la cerere și ofertă, dar și creșterea fondului  locativ, respectiv investițiile în reparații și consolidări. În plus, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană după calitatea locuirii.

”Prin această diferenţiere, pe de o parte se are în vedere sprijinirea îmbunătăţirii calităţii locuirii prin acordarea unor condiţii mai bune de locuit oferite de locuinţele noi sau consolidate, iar pe de altă parte se are în vedere şi diminuarea riscului de credit al statului în Program, ţinându-se cont că colateralul reprezentat de o locuinţă nouă sau consolidată (toate celelalte aspecte fiind similare) este mai valoros fiind diminuator de risc pentru statul român (de fapt acelaşi principiu este urmat şi de finanţatori în cazul creditelor ipotecare acordate de către aceştia fără garanţii de stat)”, precizau, în 2016, reprezentanții Ministerului Finanțelor.

“Statul a garantat mai puțin pentru locuințele vechi și mai multe pentru apartamentele noi tocmai pentru a încuraja construcțiile în piață și, în principiu, achiziția de apartamente noi. Ceea ce se și întâmplă. Mulți cumpărători optează pentru achiziția unuei locuințe noi la un preț mai mare decât cumpărarea uneia vechi la un preț mai mic. Acest lucru se întâmplă pentru că, în timp, apartamentele vechi se “devalorizează” , iar clienții știu asta. Iar pentru cele noi, statul este dispus să garanteze”, a declarat, pentru Vocea.biz, Cristina Ciobanu, Real Estate Broker Remax.

Urmări importante pe piața imobiliară

Măsura aplicată va avea urmări semnificative pe piața imobiliară. În mod aproape evident, spun specialiștii, cererea de apartamente noi va crește, în detrimentul celor vechi. Acest lucru va duce și la o diferențiere a prețurilor: locuințele noi vor fi mai scumpe decât cele vechi.

“Există o foarte mare cerere în piață, în acest moment. Iar băncile își vor adapta condițiile de creditare după ce statul va da aceste garanții, este și normal să fie așa”, a mai precizat Cristina Ciobanu.

În perioada ianuarie-octombrie 2016, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a acordat 30.044 de garanţii „Prima Casă“, în valoare totală de 2,8 miliarde de lei, potrivit Imobiliare.ro. De la lansarea programului guvernamental, în vara anului 2009, şi până în octombrie 2016, s-au acordat 201.080 de garanţii, cu o valoare cumulată de 17,2 miliarde de lei, cu o valoare a creditelor de 34,4 miliarde de lei. În primul an de derulare, programul presupunea o garanţie din partea statului de 100% valoarea creditului. Rata creditelor neperformante din programul „Prima Casă“ este de numai 0,3%, iar până în prezent au fost executate 508 garanţii.

„Prima Casă“ prevede un avans minim de 5% din valoarea locuinţei ce urmează să fie achiziţionată, dacă aceasta nu depăşeşte echivalentul a 60.000 de euro în cazul locuinţelor vechi, respectiv 75.000 de euro în cazul celor noi. De asemenea, dobânda creditului „Prima Casă“ – formată din indicatorul ROBOR la trei luni plus o marjă a băncii de cel mult 2 puncte procentuale.

Oana Mărginean