Erou al snoavelor populare românești, Păcală este cunoscut pentru umorul și istețimea sa, ascunse sub o mască de naivitate și simplitate, reuşind să trateze autoritățile sătești cu îndrăzneală și ironie usturătoare. Mulţi au auzit de Păcală, însă puţini sunt cei care ştiu unde s-a născut şi unde a locuit şugubăţul personaj de poveste.
Cine nu a auzit de Păcală? Este cel care a fascinat copilăria multora dintre noi, iar Slavici şi Creangă l-au pictat în pagini întregi, fiind transformat într-un simbol al poznelor şi glumelor nevinovate.
Legenda spune că Păcală ar fi trăit în Ardeal, mai exact în satul bihorean Păcăleşti, din comuna Dărgăneşti. Comuna Drăgănesti este aşezată în Depresiunea Beiuşului, fiind mărginită de Munţii Bihor, Munţii Vlădeasa şi de Munţii Codru Moma. Este situată în partea de sud-est a judeţului Bihor, la 6 kilometri de oraşul Beiuş, pe Drumul Naţional 79 Oradea-Deva.
“Istoricul satului provine de la cneazul Lupaş Păcală. El a venit în zonă, dinspre satul Poeni, a cumpărat moara de pe râul Şebiş şi mai multe sate. Unul dintre sate a primit numele lui. Aşa s-a născut Păcăleşti” ne-a explicat profesoara Monica Felvari.
Cei aproximativ 250 de locuitori ai satului sunt mândri nevoie-mare că se pot lăuda cu faptul că sunt urmaşii celui mai glumeţ român.
“În comuna Drăgăneşti sunt 10 sate şi un cătun. Cel mai tânăr sat este Păcăleşti, fost Ţigăneştii de Beiuş. În urma unui referendum, a revenit la numele de Păcăleşti, nume ce se regăsea în buletinele celor mai în vârstă localnici. Prima atestare documentară a satului Păcăleşti datează din anul 1851, când în fruntea satului era cneazul Lupaş Păcală, prin adăugarea sufixului «-eşti», la numele de familie Păcală a rezultat satul Păcăleşti”, susţine Ovidiu Banda, primarul comunei bihorene Drăgăneşti.
Potrivit unei alte legende, locuitorii din zonă obişnuiau să păcălească clienţii la târgul din Beiuş, exagerând cu calităţile animalelor pe care le ofereau spre vânzare.
“Majoritatea sătenilor erau foarte mari afacerişti în domeniul animalelor, chiujeri de animale, cum se spunea pe la noi. Ei plecau prin alte părţi şi cumpărau animale, pe care le duceau în târg la Beiuş, unde le vindeau mult mai scump decât le cumpărau. Deci ei cumpărau ieftin şi vindeau mai scump, cumpărătorii ajungând abia după aceea la concluzia că au fost păcăliţi”, ne dezvăluie localnicul Teodor Haiduc.
O altă legendă întâlnită în rândul sătenilor din Păcăleşti spune că: “în urmă cu mulţi ani, oamenii locului aveau în proprietate multe oi. Într-una dintre dimineţi, lui Păcală i-a venit ideea să iasă pe uliţa satului şi să strige în gura mare că au venit lupii la oi. Alarmaţi, sătenii au sărit speriaţi, înarmaţi cu tot ce au avut la îndemână să-şi salveze animalele. După puţin timp, însă, ei au aflat că au fost păcăliţi de consăteanul lor, care era fericit că i-a ieşit farsa. De fapt, Păcală a reuşit această figură de două ori”.
Însă, într-o zi o haită de lupi a venit într-adevăr pe uliţele din Păcăleşti.
“Într-una dintre dimineţi, Păcală al nostru a zărit, cu adevărat, o haită de lupi îndreptându-se spre locul unde se aflau turmele de oi ale sătenilor. Speriat, a luat-o la fugă pe stradă şi a început să strige în gura mare că au venit lupii la oi. De data asta, însă, ţăranii nu l-au mai luat în seamă, aşa că o mare parte din oi au picat pradă lupilor”, povesteşte un alt localnic.
Toate acestea au făcut ca, în timp, locuitorilor acestui sat să le meargă renumele de păcălici. Nici oamenii nu sunt siguri cât este istorie, cât este mit sau cât este legendă, dar sunt convinşi că Păcală a existat, a trăit si a păcălit chiar în satul lor.