Vocea.biz a stat de vorbă cu principalii decidenți din sistemul de educație, care vor avea un cuvânt de spus în ceea ce privește conținutul unei noi legi a educației, care va fi elaborată abia în februarie 2018 după consultări, de către un grup de lucru special constituit la nivelul Ministerului Educației, conform programului de elaborare a legii propus de minister. În septembrie 2018, legea ar urma să fie dezbătută în Parlament.
Sorin Cîmpeanu, membru al Comisiei pentru Învățământ de la Camera Deputaților, fost ministru al Educației, președinte al Consiliului Național al Rectorilor, care va fi coordonatorul grupului de lucru pe universitar în elaborarea noii legi, consideră că evaluarea școlilor doctorale ar trebui făcută la nivel de domeniu, nu de școală în sine.
„În primul rând este urgent de modificat, să știm ce evaluăm, dacă evaluăm școli doctorale, domenii sau programe de studii, pentru că la licență se evaluează programe de studiu, la master se evaluează domenii. Este o incoerență legislativă care trebuie evaluată rapid înainte de o nouă lege. Procesul evaluării școlilor doctorale trebuie demarat în maximum două luni, trebuie reglată incorența legislativă și dată metodologia. În opinia mea, trebuie evaluate domeniile, programele de doctorat. Nu ar avea sens să fie evaluate structurile administrative. Numărul de studenți admiși la doctorat raportat la numărul de teze finalizate ar trebui să fie un criteriu. De asemenea, un alt criteriu ar fi producția științifică rezultată în urma finalizării tezelor, articolele științifice, trebuie văzut în funcție de domeniu care e relevața producției științifice”, a spus Cîmpeanu pentru Vocea.biz.
De asemenea, Cîmpeanu consideră că în procesul de evaluare ar trebui să se vadă și experiența și gradul de succes al conducătorului de doctorat și ar trebui evaluată infrastructura școlii doctorale pusă la dispoziție de către școala doctorală.
„La jumătatea lunii mai, metodologia trebuie să fie gata. Procesul de evaluare va avea o durată de circa un an, dacă se lucrează serios pe o metodologie clară”, este de părere Cîmpeanu.
În România, în momentul de față sunt 214 școli doctorale, 213 fiind la universități și una la Academia Română. Dacă s-ar evalua toate școlile doctorale în parte pe fiecare domeniu, în detaliu, atunci ar însemna ca la o Universitate cum este „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cea mai mare universitate din România de altfel, ar fi nevoie de vreo 62 de comisii de evaluare din care să facă parte și experți străini, a explicat Cîmpeanu.
„Aș vrea să cred că rezolvăm până la admiterea la doctorat din 2018. Recunosc că nu am avut determinarea necesară să reglez la nivel legislativ asta când am fost ministru. Nimeni nu a spus lucrurilor pe nume în felul acesta”, a mărturisit Cîmpeanu.
În ceea ce privește situația în care se află în momentul de față școlile doctorale din România, care funcționează pe autorizație provizorie, el consideră că școlile nu și-au pierdut acreditarea având în vedere că evaluarea externă nu a fost făcută niciodată.
„Școlile doctorale din România din universități nu au fost evaluate niciodată și în niciun fel. Nu e bine, dar este un fapt. Dacă nu au fost evaluate, eu interpretez că e vorba de cinci ani de la prima evaluare, deci nu poți spune că școlile doctorale rămân fără acreditare”, este de părere Cîmpeanu.
Despre corelarea universităților cu piața muncii, Cîmpeanu consideră că studiile universitare, în special cele bugetate de stat, trebuie direcționate către domeniile care reprezintă prioritățile de dezvoltare ale țării, care țin de creșterea economică. Asta nu înseamnă, însă, că facultățile de arte ar rămâne fără studenți, mai spune el, dar sistemul s-ar concentra pe ce se cere pe piața muncii.
„Ar trebui asigurate locuri de practică în câmpul muncii de către facultăți, internship-uri, însă, angajatorii nu sunt motivați, nu au facilități fiscale dacă iau studenți de pe băncile școlii. Până când nu vom avea perioada de practică suficient de extinsă și bine organizată, nu vom avea o pregătire așa cum ne-am aștepta pentru absolvenții de studii superioare. Sunt lucruri care trebui cuprinse într-o modalitate cât mai clară, mai coerentă și mai cu seamă aplicabilă. Și în Legea 1/2011 sunt multe idei generoase, corecte, dar care nu sunt aplicabile”, este de părere Cîmpeanu.
Din punctul lui de vedere, în actuala lege a Educației sunt multe lucruri care se pot prelua cum ar fi clasa pregătitoare, evaluările, predarea transdisciplinară. „Cred că lucrurile trebuie începute printr-o cercetare sociologică pentru niște răspunsuri vizavi de unele lucruri esențiale care să fie certificate la un nivel cât mai larg de consultări, pentru a avea niște puncte de pornire pentru restructurarea și updatarea lucrurilor bune care se regăsesc deja în legea educației naționale”, a spus președintele Consiliului Rectorilor.
În ceea ce privește performanța profesorilor, Cîmpeanu spune că „trebuie să ai profesori bine pregătiți, să-i excluzi din sistem pe cei slabi pregătiți și să-i recompensezi pe cei care au rezultate, iar performanța sistemului se măsoară prin performanțele elevilor.”