Ce spun principalii decidenți despre noua lege a Educației: Ecaterina Andronescu: Eu nu văd CNATDCU ca o ghilotină pentru cei care plagiază

Ministerul Educației a lansat săptămâna trecută apelul oficial pentru realizarea unei noi legi a Educației, având în vedere că actuala lege aprobată în timpul ministrului Daniel Funeriu în 2011 a fost aproape pe jumătate modificată prin ordonanțe de urgență. De altfel, ministrul Educației, Pavel Năstase, a și menționat că 41% din lege nu mai este textul original. „Din cele 365 articole ale actualei legi, au fost modificate 152, ceea ce reprezintă 41% din ansamblul ei. De asemenea, din anumite puncte de vedere, legea a rămas în urmă față de realitățile economico-sociale actuale. Prin urmare, o nouă lege trebuie să impună responsabilitate, atât școlilor și universităților, cât și cadrelor didactice, să prevadă o mai bună și permanentă pregătire a acestora, deoarece de priceperea și ținuta lor profesională depinde în foarte mare măsură progresul elevilor și studenților”, a declarat ministrul Educației.

În acest context, Vocea.biz a stat de vorbă cu principalii decidenți din sistemul de educație, care vor avea un cuvânt de spus în ceea ce privește conținutul unei noi legi a educației, care va fi elaborată abia în februarie 2018 după consultări, de către un grup de lucru special constituit la nivelul Ministerului Educației, conform programului de elaborare a legii propus de minister. În septembrie 2018, legea ar urma să fie dezbătută în Parlament.

Ecaterina Andronescu: Eu nu văd CNATDCU ca o ghilotină pentru cei care plagiază

Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației și actualul președinte al Comisiei pentru Învățământ de la Senat, comisie care va aproba noua lege în fazele finale ale elaborării ei înainte de a ajunge în plen, consideră că la nivel universitar, CNATDCU nu ar trebui să fie „o ghilotină pentru cei care plagiază” pentru că în primul rând nu ar trebui să se ajungă acolo.

Ecaterina Andronescu cere retragerea lui Dragnea de la conducerea PSD

Andronescu: Nu avem nevoie de escaladarea unui conflict, e nevoie de dialog

Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) este instituția care a dat verdict de plagiat și a propus retragerea titlurilor de doctor în mai multe cazuri celebre de politicieni care și-au plagiat doctoratele – Victor Ponta, Gabriel Oprea, Florentin Pandele, Petre Tobă.

Întrebată dacă crede că ar trebui păstrat rolul pe care îl are în prezent CNATDCU privind evaluarea tezelor de doctorat, Andronescu a răspuns: „Nu știu, cred că asta va rezulta din discuții pentru că nu un singur om face o teză. Eu exprim punctul meu de vedere care nu este antagonic față de o instituție sau o structură cum este CNATDCU. Eu nu văd CNATDCU ca o ghilotină pentru cei care plagiază. În primul rând nu trebuie să se ajungă acolo, nicio teză să nu fie plagiată și dacă totuși se ajunge acolo, universitatea trebuie să răspundă pentru toate etapele de pregătire”, a spus Andronescu.

Citiți interviul integral cu Ecaterina Andronescu aici.

Mircea Dumitru: Programele de doctorat trebuie evaluate

Mircea Dumitru, rectorul Universității din București și fost ministru al Educației în guvernul Cioloș consideră că într-adevăr este nevoie de o nouă lege a Educației pentru că legea actuală a fost modificată de prea multe ori și nu se mai înțelege clar ce este valabil și ce nu mai este valabil acum.

„Aveam nevoie de o coordonare și de o clarificare a unui document care a fost foarte mult abuzat. Dacă din 2011 și până acum au fost sute de amendamente, este clar că nu mai avem o lege care să fie structurată limpede, care să fie logic organizată, și este nevoie de o rescriere și o clarificare a tuturor acestor puncte. Poate că unele dintre ele vor rămâne, altele vor fi modificate, eliminate sau foarte mult restructurate, nu știu care va fi până la urmă finalizarea acestui proces, dar trebuie să avem un document mai clar și de mai bună calitate”, a spus Dumitru.

Citiți interviul integral cu Mircea Dumitru aici.

Sorin Cîmpeanu: Procesul evaluării școlilor doctorale trebuie demarat în maximum două luni

Sorin Cîmpeanu, membru al Comisiei pentru Învățământ de la Camera Deputaților, fost ministru al Educației, președinte al Consiliului Național al Rectorilor, care va fi coordonatorul grupului de lucru pe universitar în elaborarea noii legi, consideră că evaluarea școlilor doctorale ar trebui făcută la nivel de domeniu, nu de școală în sine.

„În primul rând este urgent de modificat, să știm ce evaluăm, dacă evaluăm școli doctorale, domenii sau programe de studii, pentru că la licență se evaluează programe de studii, la master se evaluează domenii. Este o incoerență legislativă care trebuie evaluată rapid înainte de o nouă lege. Procesul evaluării școlilor doctorale trebuie demarat în maximum două luni, trebuie reglată incorența legislativă și dată metodologia. În opinia mea trebuie evaluate domeniile, programele de doctorat. Nu ar avea sens să fie evaluate structurile administrative. Numărul de studenți admiși la doctorat raportat la numărul de teze finalizate ar trebui să fie un criteriu. De asemenea, un alt criteriu ar fi producția științifică rezultată în urma finalizării tezelor, articolele științifice, trebuie văzut în funcție de domeniu care e relevața producției științifice”, a spus Cîmpeanu pentru Vocea.biz.

Citiți interviul integral cu Sorin Cîmpeanu aici.

Daniel Funeriu: Trebuie să fim vigilenți la grupurile mafiote din domeniul educației

Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, în mandatul căruia s-a dat actuala Lege a Educației, fost consilier prezidențial pe Educație în timpul mandatului lui Traian Băsescu, a explicat pentru Vocea.biz că după ce nu a mai fost ministru, Legea 1 a suferit o mulțime de modificări, undele dintre ele foarte controversate, cum a fost cazul celebrei OUG 92 din decembrie 2012, dată de Ecaterina Andronescu, iar un an mai târziu, tot în decembrie, a apărut o altă OUG controversată – OUG 117/2013.

„Nu am dat nicio OUG de modificare, am dat o lege întreagă, este singurul guvern care nu a dat nicio OUG pe Educație. Apoi, în 2012, a venit PSD-ul și în pofida rezultatelor pozitive, au modificat 152 de articole, Andronescu, Pricopie și Cîmpeanu au transformat o simfonie într-o manea. După care, Iohannis a lansat România Educată. Dacă reforma facută în mandatul meu a fost o reformă de tip expert în care soluțiile experților au fost aplicate, cu rezultate cert pozitive, metoda Iohannis se vrea o schimbare consensuală de jos în sus. Să vedem ce rezultate va da, trebuie însă să fim vigilenți la grupurile pe care nu ezit să le cataloghez ca fiind mafiote, din domeniul educației”, a spus Funeriu.

Citiți interviul integral cu Daniel Funeriu aici.

Ligia Deca, consilier prezidențial: Trebuie asigurată calitatea educației pentru toți copiii și îmbunătățită infrastructura școlară

Ligia Deca, consilierul prezidențial pe probleme de Educație al președintelui Klaus Iohannis spune că o nouă lege trebuie elaborată în mod incluziv, împreună cu întreaga societate și trebuie creată o punte între problemele de sistem și obiectivele pe termen lung ale României. Acestea sunt principiile care ar trebui să stea la baza noii legi a Educației.

„În primul rând, orice lege a educației trebuie să fie elaborată în mod incluziv, împreună cu întreaga societate, și să ofere flexibilitatea unui management proactiv al schimbărilor din ce în ce mai rapide care se produc în societate. În al doilea rând, trebuie să identifice și să încerce să construiască o punte între problemele din sistem și obiectivele pe termen lung ale României”, a spus Ligia Deca. Ea mai spune că cele mai importante puncte de tratat sunt asigurarea calității educației pentru toți copiii, îmbunătățirea infrastructurii școlare.

Citiți interviul integral cu Ligia Deca aici.

Statutul profesorului, lege separată

Simion Hăncescu, președintrele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), cel mai mare sindicat al profesorilor din România, spune că profesorii trebuie să aibă obligatoriu studii pedagogice și susține reintroducerea liceelor pedagogice de altădată, care pregăteau profesioniști foarte buni, în special pentru învățământul primar.

„Cred că trebuie să apară o lege distinctă numită statutul personalului didactic și aici să apară tot ce înseamnă drepturi și obligații, evoluție în carieră, să-i dai șansa unui dascăl ca după un anumit număr de ani să facă și altceva decât a preda, pentru că apare oboseala, să aibă posibilitatea un an – doi să se ocupe și de altceva cum ar fi consilierea. Trebuie să fie drepturi și obligații pentru părinți și pentru elevi și aici trebuie să existe o protecție la nivel de lege pentru cadrele didactice pentru că profesorii sunt victime ale limbajului elevilor și părinților”, a spus Hăncescu.

La rândul ei, Daniela Vișoianu, președintele Coaliției pentru Educație spune că o lege nouă ar trebui să aducă calitate şi echitate în sistem și poate ar fi nevoie chiar de două legi separate, una pe preuniversitar și alta pe universitar. De asemenea, ea amintește că de fiecare dată când se schimbă puterea, se schimbă și arhitectura instituțională. Ministerul Educației este împărțit în mai multe ministere, spre exemplu, un lucru care se întâmplă de fiecare dată când vine un guvern PSD la putere. În ceea ce privește elaborarea legii, Vișoianu spune că se așteaptă la transparență, un proces de dezbatere deschis întregii societăți. „România are legi şi instituţii, pierdem competiţia cu alte ţări pentru că nu livrăm aceeaşi calitate pentru toţi copiii. În dinamica demografică actuală, o lege nouă are scopul să asigure dezvoltarea tuturor copiilor pentru generarea de dezvoltare, de mai multă valoare adăugată”, a spus Vișoianu.

Citiți interviul integral cu reprezentanții profesorilor aici.

Ce spun elevii și studenții

Vlad Ștefan, președintele Consiliului Național al Elevilor, spune că trebuie să avem o lege mult mai coerentă, care să includă printre altele şi prevederi menite să sprijine mult mai mult elevii. „Ne dorim includerea obligativităţii acordării burselor şcolare de către toate Consiliile Locale din ţară. Ne luptăm pentru a implementa această prevedere şi în actuala lege, însă vrem să ne asigurăm că ceea ce este bun acum se va menţine şi în viitorul cadru legislativ. Decontul navetei să redevină o prioritate, existând măsuri concrete, echilibrate şi nediscriminatorii de acordare a acestui beneficiu”, a spus reprezentantul elevilor.

La rândul rău, reprezentantul studenților, Vlad Cherecheș, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), spune că „orice lege a educaţiei trebuie să garanteze participarea studenţilor în luarea tuturor deciziilor din universitate, într-un procent însemnat, care să conteze”. În prezent, studenţii reprezintă 25% din totalul membrilor structurilor de conducere din universitate, însă studenții ar vrea ca procentul să crească până la o treime. Ei mai doresc să fie prezenți cu drepturi depline în toate structurile de conducere din universităţi și să participe într-un procent însemnat în procesul de alegere a rectorului.

Citiți interviul integral cu reprezentanții elevilor și studenților aici.