Ucraina vrea să importe gaze naturale din România. Din 2018 vor intra în producție zăcămintele din Marea Neagră

Ucraina este interesată să importe gaze naturale din România, pe termen mediu, în condiţiile în care, din 2018 vor intra în producție o parte din zăcămintele descoperite în Marea Neagră.

Afirmațiile au fost făcute vineri de către Yevhen Levytskyi, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, în cadrul unui seminar organizat de Comera de Comerţ Bilaterală Româno-Ucraineană.

”Rusia, sub pretextul protejării propriilor interese, încearcă să dezmembreze Ucraina, pentru a o face mai slabă din punct de vedere economic şi mai dependentă de ea, să o despartă de marea familie europeană. Ucraina este însă o parte integrantă a Europei. Alegerea poporului ucrainean este neschimbată şi aceasta a fost confirmată încă o dată de Maidan în 2014. Ultimii trei ani au fost anii noilor provocări şi aspiraţii. Opunându-se agresiunii ruse, s-au făcut eforturi pentru a reforma ţara şi societatea. Aceste reforme sunt multiple, de la dereglementarea şi îmbunătăţirea mediului de afaceri, până la ridicarea nivelului de eficienţă a sistemului judiciar şi a modificărilor constituţionale”, a arătat Levytskyi, potrivit Agerpres.ro.

Independența energetică

ExxonMobil România a cumpărat de la Halcrow România servicii de peste 5,5 milioane euro pentru proiectul…

Gazul salvează bugetul: Parlamentul a adoptat majorarea taxei pe liberalizarea gazelor – ANALIZĂ

Acesta a mai afirmat că de mai bine de un an, Ucraina nu mai achiziționează gaze naturale din Rusia.

”Au fost adoptate acte normative extrem de importante pentru independenţa energetică a Ucrainei, a fost lansată o nouă fază a relaţiilor economice cu Uniunea Europeană, în cadrul zonei de comerţ liber. Se îmbunătăţeşte mediul de afaceri şi de investiţii.
Apropo de independenţa energetică, deja de mai mult de 400 de zile, Ucraina trăieşte fără gazele ruseşti”, a mai spus diplomatul ucrainean.

El a susţinut că, pe termen mediu, Ucraina se gândeşte la importurile de gaze din România.

”Dialogul activ în domeniul energeticii dintre companiile din România şi Ucraina a demonstrat că există un potenţial considerabil pentru intensificarea cooperării. Pe termen mediu există posibilitatea importului de gaze româneşti pe piaţa ucraineană, existând o transparenţă totală a părţii române pentru dialog şi interes privind aprofundarea colaborării bilaterale cu Ucraina în sectorul energetic”, a arătat Levytskyi.

De la Crimeea la gaze

Nu este prima oară când oficialii ucraineni doresc importul de gaze din România. Ucraina se află la cuțite cu Rusia după anexarea Crimeei în 2014 și sprijinirea de către Moscova a rebelilor din regiunea Donbass. Concomitent, Rusia a redus de mai multe ori în ultimii ani gazele către Ucraina, dar și către alte state din Europa, inclusiv România.

Ucraina se alimentează, însă, folosind o procedură numită flux reversibil. Practic, importă gaze din Slovacia, Ungaria și Polonia. În esență, acesta este tot gaz rusesc, dar el este vândut de către companii din Occident prin intermediul unor proceduri de swap.

Gazprom nu este de acord cu această procedură și a dat în judecată Ucraina la Tribunalul Internațional de la Stockholm din cauza acestor clauze, dar și a unor facturi neplătite de Kiev. Gazprom solicită însă plata unor sume exorbitante, de 39 de miliarde de dolari, din cauza clauzei ”take or pay” din contracte, iar la începutul acestui an a mai adăugat alte 5,3 miliarde de dolari la ”factură”. Adică fie că este consumat sau nu gazul respectiv, statul în cauză trebuie să plătească întreaga cantitate din contract.

România va începe extracția din Marea Neagră în 2018

România va începe din 2018 extracția în zăcămintele de gaze naturale descoperite în Marea Neagră, iar acestea va face țara noastră nu numai independentă total de importurile din Rusia, dar și un exportator regional.

Compania Black Sea Oil & Gas, controlată de către fondul american de investiții Carlyle, va începe în vara anului viitor producţia de gaze în Marea Neagră, declara în februarie Niculae Havrilet, președintele Autorităţii Naţionale de reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

”Începând cu anul viitor, la 1 iulie, va intra o structură nouă. Practic, din momentul acela România va deveni şi exportator, pentru că această structură aduce un plus de gaze faţă de solicitările normale din România”, a declarat Havrileţ.

Potrivit şefului ANRE, în primul an, producţia companiei va fi de 1 miliard metri cubi gaze, urmând să crească ulterior în următorii ani până la 4 miliarde metri cubi pe an.

”Începe pentru primul an producţia cu un miliard de metri cubi, urmând ca în anul 2, 3, 4 să crească etapizat până la 4 miliarde de metri cubi pe an, faţă de un consum de 12 miliarde în acest an şi de un import în condiţii normale între 500 şi 600 milioane metri cubi pe an”, a mai adăugat șeful ANRE.

Fondul de investiţii Carlyle a finalizat în 2015 preluarea operaţiunile din România ale companiei petroliere canadiene Sterling Resources prin intermediul societăţii Black Sea Oil & Gas. Compania deține trei perimetre deţinute în platforma continentală a Mării Negre, având o suprafaţă totală de 5.000 km pătraţi: XIII Pelican, XV Midia (Mică Adâncime) şi EX-25 Luceafărul, care conţin descoperirile de gaze Ana, Doina, Luceafărul şi Eugenia.

Petrom și Exxon au zăcăminte și mai mari

În prezent, singurul producător de hidrocarburi din Marea Neagră este Petrom, care operează în zona de mică şi medie adâncime. Împreună cu gigantul american ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră românească a derulat un amplu program de explorare seismică în blocul Neptun Deep, zona de mare adâncime a Mării Negre. Cele două au anunțat în 2012 descoperirea unui zăcământ estimat a avea între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze.

De asemenea, și Lukoil și Romgaz explorează o serie de perimetre, cele două companii anunțând descoperirea unui zăcământ de 30 de miliarde de metri cubi.

Exporturi către Republica Moldova și noul proiect BRUA

În fapt, România a exportat deja cantități mici de gaze către Republica Moldova, prin intermediul interconectorului Iași-Ungheni, inaugurat în 2014. Acesta mai trebuie extins însă către Chișinăupe partea basarabeană.

De asemenea, alte exporturi vor putea fi posibile odată cu realizarea conductei BRUA (Bulgaria- România-Ungaria-Austria), pentru care Transgaz a primit fonduri europene în valoare de 179 de milioane de euro, însă costul total al acesteia va fi de 560 de milioane de euro.

Proiectul BRUA a apărut după eşecul Nabucco şi presupune dezvoltarea unei capacităţi de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) şi Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte.

BRUA va străbate teritoriul României pe o distanţă de 528 de kilometri, de la sud, din judeţul Giurgiu, spre vest, traversând judeţele Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş şi Arad.

Conducta ar putea fi gata la sfârşitul anului 2019.