Gazul salvează bugetul: Parlamentul a adoptat majorarea taxei pe liberalizarea gazelor – ANALIZĂ

Gazele naturale s-ar putea scumpi cu 10% pentru populație din aprilie, când va fi liberalizat prețul producției interne
Gaze naturale FOTO: Pixabay.com

Parlamentul a adoptat săptămâna aceasta majorarea de la 60% la 80% a taxei suplimentare obținute de companiile petroliere din liberalizarea gazelor naturale, însă companiile din domeniu contestă puternic măsura, afirmând că aceasta nu este justificată și pune în pericol cadrul investițional prin lipsa de stabilitate și credibilitate.

Mai exact, prin legea de adoptare a unei ordonanțe de urgență din 2013 s-au adoptat o serie de amendamente.

Ordonanța respectivă din 2013 instituia în acel moment o serie de taxe temporare în domeniul energiei, respectiv o taxă de monopol pentru companiile de transport și distribuție, o taxă de extracție de 1,5% pentru societățile care exploatează resurse și una de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze naturale din liberalizarea prețurilor.

Reamintim, prețul cu care producătorii de gaze vindeau ”aurul albastru” era controlat de către Guvern și ANRE. Dar, în urma acordurilor cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Europeană (CE), România a fost de acord să îl liberalizeze, iar gazele să se tranzacționeze în funcție de cerere și ofertă pe burse de mărfuri.

Încă de atunci Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a cerut instituirea unei ”taxe Robin Hood”, pe modelul celor din Italia și Ungaria, susținând că societățile care extrag gaze din subsolul României obțin un profit mai mare fără să efectueze investiții suplimentare.

Profit din nimic

Cum gazele naturale importate din Rusia se vindeau cu prețuri mult mai mari, atunci și producătorii de gaze naturale ar fi făcut deodată un profit foarte mare.

Principalii producători de gaze din România sunt Petrom, companie controlată de grupul austrial OMV, și Romgaz – deținut majoritar de către Ministerul Energiei. Acestea realizează, în proporții egale, aproape întreaga producție de gaze naturale a României, alți producători mici fiind Stratum Energy, Amromco, Winstar. Grupul maghiar MOL derulează, la rândul său, explorări în vestul țării, ca și NIS Petrol – o subsidiară a Gazprom Neft.

De asemenea, gigantul american Exxon se pregătește să pună în producție zăcămintele din Marea Neagră în următorii ani, alte companii care urmează să facă același lucru fiind Black Sea Oil & Gas, deținută de fondul de investiții Carlyle, și grupul rus Lukoil.

Exploatările din Marea Neagră urmează să pornească de anul viitor, România ajungând exportator regional.

Povestea taxei pe liberalizare

Guvernul Ponta a introdus taxele respective în anul 2013 temporar, dar acestea au fost prelungite succesiv de către Cabinet, atât în Guvernarea Ponta, cât și cea Cioloș, deoarece încă nu a fost adoptat un nou cadru fiscal în privința hidrocarburilor. Mai exact, nu s-au introdus noile redevențe.

Taxa a fost de 60% pe veniturile suplimentare obținute de companii în urma creșterii prețurilor, după ce se scădeau valoarea redevențelor și investițiile realizate în exploatare.

Acum, însă, se introduc o serie de praguri: pentru gazele naturale comercializate la un preț maxim de 85 de lei/MWh taxa rămâne de 60%, iar pentru cantitățile vândute la prețuri mai mari de 85 de lei/MWh taxa este 80%, bani care ajung la buget.

În ședința comisiilor reunite de Industrii și Buget, Finanțe, Bănci, amendamentul a fost justificat ca fiind o ”impozitare progresivă pentru formarea fondurilor necesare susținerii programelor de protecție socială a consumatorului vulnerabil”.

Proiectul a fost adoptat marți de către Camera Deputaților cu 203 voturi pentru, 59 împotrivă, 5 abțineri, iar un deputat nu a votat. Legea urmează să ajungă la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Iancu: societățile au majorat nejustificat prețul

Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, justifică majorarea taxei prin faptul că imediat după 1 aprilie, când piața a fost liberalizată total, companiile au majorat cu 22% prețul gazelor.

”Este simplu: prețul de producție este de 28,7 lei/MWh și ei vindeau cu 60 lei/MWh până în 1 aprilie (data liberalizării oficiale a gazelor – n.r.). După (această dată) pot vinde cu ce preț vor. Drept pentru care au și crescut cu 22% (prețul gazelor) imediat, deși Guvernului au angajat o creștere de maximum 10% până în 1 aprilie 2018.
Prin urmare, în fața unei creșteri fără limită și lipsa unei piețe a gazelor naturale în România, este obligatorie decizia ca profitul din această creștere să fie împărțită cu consumatorul.
Această decizie a fost luată în februarie 2013 și acum a fost aprobată prin lege. Evident că li se deduc toate investițiile înainte de aplicarea taxei.
Este singura modalitate să poți proteja consumatorul la câștiguri de 150% -200% pentru producător.  Ce este în neregulă aici?”, a declarat Iulian Iancu, pentru Vocea.Biz.

În decembrie 2016, la ultima prelungire a implementării taxei de 60% pe liberalizare, Guvernul estima că va aduce la buget 872 de milioane de lei, după ce a adus în visteria statului 881 de milioane de lei în 2015, potrivit Profit.ro.

Datorită majorării la 80% pentru prețurile de peste 85 de lei/MWh, Ministerul Finanțelor ar urma să încaseze și mai mult.

Petroliștii acuză

Companiile petroliere din România se plâng, însă, că amendamentele votate în Parlament pun în pericol industria şi investiţiile.

”Modificările inopinate şi excesive ale cadrului fiscal sunt de natură să pună în pericol atât industria petrolieră locală, cât şi climatul investiţional, transmiţând semnale negative întreg mediului de afaceri cu privire lipsa de stabilitate şi credibilitate”, arată Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA).

Petroliștii susțin că, prin aplicarea impozitării suplimentare exclusiv la producţia internă, aceasta va fi defavorizată în raport cu sursele din import.

”Având în vedere dependenţa de o singură sursă de import – Federaţia Rusă – această formă de discriminare afectează direct şi securitatea energetică naţională. Această tendinţă este confirmată şi de cele mai recente cifre publicate de Institutul Naţional de Statistică: România a importat 537.000 tep de gaze naturale utilizabile în T1 2017, cu 332% mai mult decât în perioada similară din 2016, în timp ce producţia locală este în descreştere, companiile fiind nevoite să închidă sonde”, mai spun reprezentanţii ROPEPCA.

Taxarea ar fi mai mare la noi decât în Europa

”În plus, majorarea cotei nu este justificată în raport cu nivelul actual de impozitare a industriei în România”, adaugă asociaţia.

Conform unui recent studiu Deloitte, în timp ce rata medie efectivă a redevenţelor şi a altor impozite similare raportate la venituri a crescut în România de la 15% în 2014 la 17,5% în 2016, media impozitării în Europa (exclusiv zăcământul Groeningen din Olanda care are un regim fiscal special) a scăzut de la 9,3% în 2014 la 7,9% în 2015.

Pe de altă parte, Europa nu are o producție de hidrocarburi foarte mare, fiind dependentă de importuri. Ba chiar România are una dintre cele mai mari producții de petrol și gaze din Uniunea Europeană.

Cei mai mari producători de petrol și gaze din Europa sunt Norvegia, stat care nu se află în UE, iar din spațiul comunitar sunt Marea Britanie, Danemarca și Olanda, care exploatează Marea Nordului alături de Norvegia.

În schimb, taxarea în state cu producție însemnată, precum Rusia sau statele arabe, este mult mai mare.

Nu vor tranzacționare pe bursă

Pe de altă parte, companiile care extrag gaze din subsolul României nu vor nici să tranzacționeze întreaga cantitate de gaze pe bursele de profil.

”Pe lângă amendamentele cu privire la instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementarii pieţei de gaze naturale, suntem îngrijoraţi şi de recentele discuţii cu privire la obligaţia pentru producătorii de gaze naturale de a comercializa întreaga cantitate produsă domestic exclusiv pe platforma de tranzacţionare pentru o perioadă nelimitată de timp, obligaţie regăsită în amendamentele propuse spre modificarea şi amendarea Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012”, precizează Mark Wagley, preşedintele în exerciţiu al ROPEPCA.

Între membrii asociației se regăsesc Petrom, Repsol, Hunt Oil, KMG International (fostul Rompetrol Group), Stratum Energy, Zeta Petroleum, Winstar, Amromco Energy și Mazarine Energy, potrivit propriului site.

Bani la buget

Nu este prima oară când autoritățile impun măsuri pentru colectarea de sume suplimentare la buget. Guvernul a obligat recent companiile de stat să acorde dividende în proporție de 90% din profitul net realizat anul trecut.

Necesarul vine în contextul în care Guvernul are nevoie de bani pentru finanțarea promisiunilor electorale. Comisia Europeană a avertizat România că va depăși deficitul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an și a cerut luarea de măsuri pentru corectare.

În schimb, Guvernul susține că deficitul se va situa la 2,9% din PIB, iar România va avea o creștere economică de 5,2%.

Pe de altă parte, Executivul a promis majorarea salariilor pentru medici și profesori de la 1 iulie, dar noua lege a salarizării unitare în domeniul bugetar nu mai pomenește aceste majorări, fiind incluse majorări de 25% de la 1 ianuarie 2018 pentru toți bugetarii. Legea salarizării a fost depusă la Parlament ca proiect PSD, deși redactarea acesteia a fost realizată la Ministerul Muncii.

Proiect Majorarea Taxei Pe Liberalizare by phradamon on Scribd

Raport Comisii Majorarea Taxei Pe Liberalizare by phradamon on Scribd

loading...
VEZI COMENTARII