Sărbătoare mare: Moșii de iarnă! Iată ce nu trebuie să faci

Sâmbătă, 18 februarie, creștinii ortodocși întâmpină sărbătoarea Moșilor de iarnă cu parastas.

Moşii de iarnă, numiți în popor și”Moșii cei mari” sau ”Moșii de piftii”,  deschid seria celor şapte sâmbete ale morţilor, ce se va încheia cu Sâmbăta lui Lazăr (8 aprilie) și în care se fac parastase. Pentru ca pomana să fie primită, este bine să respectăm vechile tradiţii legate de această sărbătoare atât de importantă pentru Biserica Ortodoxă.

Tradiții și superstiții

Preot paroh, trimis în judecată de DNA. A pretins fonduri europene pentru un teren care aprținea…

Tradiții și obiceiuri de Anul Nou și Sfântul Vasile. Cele mai frumoase obiceiuri românești

Credincioșii duc la biserică în această zi colivă, colac, sticla cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări, pentru a fi slujite de preoți. Se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe. Mai practic este să se lase pachetele gata pregătite acasă şi, la întoarcerea de la biserică, să fie completate cu vin şi colivă sfinţite la slujbă şi să fie împărţite, cu lumânări aprinse, pentru sufletele celor răposaţi. Se spune în popor că sufletele celor care au plecat din această lume încă veghează casa din acre ei au plecat.

În această zi este INTERZIS să lucrezi  de ”Moșii de piftii!” În această zi se mănâncă și se dau de pomană și piftie și alte răcituri, potrivit unei vechi tradiții, care se mai păstrează în lumea satului. Pentru a respecta până la capăt obiceiul, trebuie ca ceea ce rămâne nemâncat să se arunce a doua zi, în Duminica lăsatului sec de carne. Dacă nu se respectă această tradiţie, natura se răzbună aducând valuri de frig în toiul verii.

Mai mult, femeile care calcă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi ”li se întoarce pomana” pe care au dat-o.

Atenție, cei dragi decedați de mai puțin de un an nu trebuie pomeniți alături de ceilalți, căci pentru ei se scrie un pomelnic separat.

• La cimitir se aprind cel puţin două lumânări. Credincioşii care fac pomeniri trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta Liturghie.
• În Transilvania se păstrează obiceiul ca pachetele duse la biserică să conţină, pe lângă vinul şi coliva obligatorii, bucatele preferate de cei pentru care se face pomana. Plus o prăjitură cu specific local, numită ”pupi” (un chec cu mere).
• Şi în Banat se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.
• În Bucovina, pachetele conţin obligatoriu plăcinte cu brânză şi se împart familiilor necăjite, care au mulţi copii.
• Conform tradiţiei creştin ortodoxe, o dată cu Lăsatul secului de carne cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (23 aprilie).