Creşterile salariale pun în dificultate universităţile din România

Creşterile salariale din învăţământ pun în mare dificultate universităţile din România. Media creşterilor este de 15% dar sumele alocate învăţământului superior sunt mai mici cu aproape o jumătate de procent. În aceste condiţii, rectorii se văd puşi în dificultate şi încearcă să găsească soluţii.

“În spațiul public a fost avansată cifra de 15% drept media creșterilor salariale din învățământ. Ei bine, pentru învățământul superior sunt prevăzuți cu 0,3% mai puțini bani decât în 2016. Nu se spune în spațiul public că universitățile sunt lăsate să deconteze o parte importantă din această creștere, iar acestea nu au resursele necesare. Cu cât o universitate este mai performantă în atragerea resurselor din economia reală, nu de la stat, cu atât va fi mai mare impactul deciziei guvernului”, a precizat într-un comunicat transmis presei Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, Rectorul Universității de Vest din Timișoara.

Pirtea susţine că universităţile de stat au asigurată autonomia doar parţial şi că depind în mare măsură de banii alocaţi pentru studenţii “bugetaţi”. În mare măsură veniturile unităţii de învăţământ depind de încasările de la studenţii “cu plată” dar acestea nu ating aproape niciodată nivelul previzionat iniţial.

“Universitățile românești au venituri de la bugetul de stat, în special pentru școlarizarea studenților ‘bugetați’, și venituri proprii, obținute într-o logică similară cu cea a mediului privat, în special din școlarizarea studenților ‘cu taxă’. Cea mai mare parte dintre cheltuielile universităților sunt cele cu salarizarea. Universitățile își planifică veniturile și cheltuielile, în aceeași logică similară mediului privat, nu cea a birocrației care solicită și primește posturi în plus. Acest lucru înseamnă că posturile didactice și, pe cale de consecință, cheltuielile de personal sunt determinate de numărul de studenți școlarizați. Cel de al doilea aspect de care ținem cont când stabilim structura personalului sunt încasările previzionate, din taxe de școlarizare. Ca și în mediul privat, nivelul de încasare atinge doar în teorie 100%”, a mai spus Pirtea.

Poliţiştii l-au identificat pe bărbatul care a pus un colet suspect în apropierea Gării de Nord…

Colet suspect, conţinând piesele unei bombe, descoperit de un taximetrist sub maşină

Creşterile salariale decise de guvern obligă universităţile să își crească cheltuielile cu salarizarea, potrivit deciziei. O parte din aceşti bani vin de la buget pentru studenţii care au gratuitate, o parte din creşterea taxelor de şcolarizare.

“De unde pot veni acești bani? Pe de o parte, numărul de studenți este în relativă scădere, din cauze demografice. Pe de altă parte, contractele de studii sunt multianuale, deci universitățile nu le pot modifica după bunul lor plac. Și chiar dacă universitățile ar crește taxele de școlarizare pentru a-și regla balanța de plăți, costurile creșterilor salariale ar fi suportate de o parte din studenți și de familiile lor, ceea ce ridică probleme mari de corectitudine față de aceștia”, se mai arată în documentul citat.

Pirtea încheie spunând că decizia guvernului pune în mare dificultate universităţile şi că acestea “nu pot să transfere povara cheltuielilor în plus pe umerii studenților lor”

“Reamintesc că, în contextul subfinanțării cronice a universităților și al scăderii numărului de studenți din cauze demografice, marja de manevră financiară a universităților este extrem de limitată, iar acele universități care s-au dovedit performante în atragerea studenților plătitori de taxă vor fi pedepsite în plus față de cele care cu greu își acoperă locurile bugetate. Motivul este că universitățile nu pot să transfere povara cheltuielilor în plus pe umerii studenților lor, așa cum Guvernul pasează universităților decontul deciziilor sale nefundamentate”, a mai adăugat rectorul.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, numărul studenţilor care urmează cursurile unei universităţi de stat este de 351.450.