ANALIZĂ: Grațierea, vârful iceberg-ului penal. De ce Ordonanța Grindeanu ar avea impact devastator în mai toate dosarele de mare corupție

Ordonanța de Urgență privind grațierea unor pedepse, pusă în dezbatere publică, miercuri, de Ministerul Justiției, prevede grațierea pedepselor până la 5 ani inclusiv, însă nu se aplică faptelor de corupție precum luare de mită, dare de mită, trafic și cumpărare de influență sau constituire de grup infracțional organizat. În schimb, în proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală se propune reducerea pedepsei pentru abuz în serviciu, neglijența în serviciu este dezincriminată, iar Direcției Naționale Anticorupție i se diminuează plaja de folosire a denunțurilor. Vocea.biz prezintă numele condamnaților și inculpaților – persoane publice – care își freacă mâinile în așteptarea adoptării acestor două proiecte.

Trebuie spus de la început că ordonanţa de urgenţă privind grațierea se aplică numai faptelor comise până la data de 18.01.2017. Însă, deși infracțiunile de corupție sunt exceptate de la grațiere, acuzațiile pentru care unii inculpați au fost sau riscă să fie condamnați se „împletesc” în așa fel în rechizitorii, încât scoaterea unei fapte ar putea duce, în pledoaria unui avocat abil, la prăbușirea întregului eșafodaj construit în actul de sesizare al instanței. Același lucru este valabil și cu privire la nulitatea denunțurilor mai vechi de șase luni.

În ipoteza în care proiectele vor fi adoptate, șocul în dosarele DNA ar fi la fel de mare precum cel creat anul trecut de decizia CCR care a statuat că este neconstituțional ca SRI să producă probe în dosare, respectiv să realizeze interceptări.

Cele două proiecte par a fi gândite cu dedicație pentru șeful PSD Liviu Dragnea. În dosarul Referendumului, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv în aprilie 2016 la 2 ani cu suspendare pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Dragnea: Pe mine nu mă mai interesează OUG cu amnistia şi graţierea. Vor să o dea…

Iohannis către delegaţia Comisiei de la Veneţia: Modificările codurilor penale dezechilibrează sistemul judiciar; unele efecte vizate…

În drept există un principiu, potrivit căruia acolo unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem, pe care îl vom folosi în analiza noastră. Astfel, proiectul de act normativ privind grațierea vorbește despre faptul că traficul de influență și cumpărarea de influență sunt fapte exceptate de la grațiere, însă actul nu spune nimic despre folosirea influenței de partid.

Pedepse mai mici pentru abuz în serviciu

În plus, ordonanța prevede modificarea articolului care incriminează abuzul în serviciu: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte  un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

În dosarul în care Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru menținerea ilegală în funcție a două angajate de la Direcția de Asistență Socială Teleorman, în care este inculpată și fosta lui soție, Bombonica Prodana, prejudiciul este mai mic, respectiv 108.000 de lei.

În plus, același articol prevede: „Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate” – care, din nou, limitează plaja de acțiune a procurorilor DNA.

Motive de bucurie și pentru Ludovic Orban, vicele PNL, care a cerut zilele trecute, pe fond, să fie achitat în dosarul presupușilor bani luați în campania pentru fotoliul de primar al Capitalei de la Tiberiu Urdăreanu, acuzat tot de „folosirea influenței în partid”, faptă care nu se regăsește printre cele exceptate de la grațiere.

DNA are însă motive de îngrijorare în ceea ce-l privește pe Urdăreanu, unul dintre denunțătorii-de-serviciu al procurorilor anticorupție, deoarece în proiect se prevede că numai denunțurile date în șase luni de la comiterea faptei sunt valabile. La acest capitol se bucură edilul Craiovei Lia Olguța Vasilescu, în dosarul banilor presupus a fi luați în campania electorală din 2012, cauză în care avocații ar putea invoca faptul că denunțul nu a fost făcut în termenul prevăzut.

Dosarul „Microsoft”, afectat

În mega-dosarul Microsoft, foștii miniștri PSD și PDL Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu, Dan Nica, Adriana Țicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Valerian Vreme și Daniel Funeriu sunt încă cercetați la DNA pentru abuz în serviciu și spălare de bani, pe lângă acuzațiile de mită, astfel că ar putea scăpa de unele dintre acuzații. Chiar dacă în acest dosar prejudiciul cauzat de infracțiunea de abuz în serviciu e mai mare de 200.000 de lei (n.r. – e de zeci de milioane de euro) cei doi denunțători – Claudiu Florică și Dinu Pescariu – au făcut denunț la DNA mult după comiterea faptelor astfel încât acestea ar putea fi considerate nule.

Dorin Cocoș, Nicolae „Niro” Dumitru, Gheorghe „Pinalti” Ștefan și Gabriel Sandu – condamnați deja în dosarul Microsoft ar putea beneficia și ei de acest proiect. Pe același motiv legat de nulitatea denunțulul pe motiv că nu a fost depus în șase luni, avocații lor ar putea cere revizuirea sau casarea deciziei. Ei au această cale extraordinar de atac, după pronunțarea deciziei definitive.

Udrea, Mazăre și Nicușor aplaudă în cor

Radu Mazăre, fostul edil al Constanței are și el motive de bucurie, deoarece este acuzat de abuz în mai multe dosare astfel că ar putea beneficia dereducere de pedeapsă: este vorba despre dosarul „Henri Coandă”, în care este judecat alături de prietenul său, omul de afaceri Avraham Morgenstern, și dosarul „Polaris”, în care este judecat alături de omul de afaceri Sorin Strutinsky.

Proiectul pe lângă reducerea de pedeapsă pentru abuz în serviciu, PSD pare că ar fi gândit un punct special și pentru fostul șef al CJ Constanța, Nicușor Constantinescu, atunci când în OUG a scris: „Se graţiază în parte: (…)  cu 1/2 sau, după caz, cu restul de pedeapsă neexecutat din pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emisă de instituţiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale”. Nicușor Constantinescu a depus numeroase expertize din care reiese că suferă de o asemenea boală, acesta fiind implicat în dosarul „Perdelelor forestiere”, în cel al subfiananțării Centrului Militar Zonal Constanța sau în cel al „Centralelor Eoliene”.

Gabriel Oprea ar putea să beneficieze și el de pe urma reducerii pedepsei pentru abuz în serviciu în dosarul DIPI, în care este acuzat că ar fi aprobat cu încălcarea legii achiziții din bugetul Direcției, între care și un bolid de lux.

În dosarul morții polițistului Bogdan Gigină, Gabriel Oprea este cercetat pentru abuz în serviciu constând în folosirea resurselor umane și materiale ale Ministerului Afacerilor Interne și abuz în serviciu constând în încheierea unui protocol în baza căruia a beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere. Și în acest dosar Gabriel Oprea ar putea risca o pedeapsă mai mică dacă Ordonanța va fi adoptată.

Elena Udrea este și ea acuzată, printre altele, de abuz în serviciu în dosarul „Gala Bute”. Ea ar putea beneficia de pe urma faptului că fosta ei bună prietenă, Anamaria Topoliceanu, a denunțat-o la mai bine de șase luni de la comiterea faptelor.