CSAT a trasat SRI-ului ”sarcini informativ-operative” în Justiție. UNJR: ”Nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut”

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) acuză Consiliul Suprem de Apărare a Țării ( CSAT) că a trasat SRI ”sarcini informativ-operative” ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor “persoane corupte” în funcţii de conducere, desi acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecatorească definitivă.

UNJR a dat publicității un document din 16 februarie 2016, care este un răspuns oficial al CSAT, referitor la extinderea competenţelor SRI în zona justiţiei.

“Argumentând că «elaborarea şi adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat într-o perioada incipientă a democraţiei post-comuniste, în care corupţia nu căpătase valenţe de fenomen», în loc să modifice legea, aşa cum ar fi fost constituţional, în 2005 «CSAT a integrat problema corupţiei în structura Strategiei de securitate naţională, ca factor de risc şi obiectiv de securitate»” arată Uniunea Naţională a Judecătorilor din România.

Băsescu: S-au făcut abuzuri la umbra protocoalelor. Vrea redeschiderea dosarelor

Manda, declaraţii despre protocoalele SRI, pesta porcină şi proteste

Precedent periculos

Judecătorii susţin că artificul de a completa legea prin decizii secrete reprezintă un precedent periculos pentru statul de drept, împiedicând cetăţenii să cunoască, în mod real, cât de extinse sunt competenţele unor instituţii ale statului.

“Ulterior, conceptul a fost preluat de Strategia naţională de apărare din anul 2010, care o definea ca şi vulnerabilitate, iar Strategia de Informaţii stabilea ca una din principalele direcţii de acţiune care orientează activităţile SRI să fie aceea a semnalizării cazurilor de corupţie la nivel înalt, cu efecte asupra politicilor statului, inclusiv în scopul prevenirii accesului în funcţii publice a persoanelor corupte“, se arată în scrisoarea CSAT.

Conducerea UNCJR spune că din acest paragraf rezultă că CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor “persoane corupte” în funcţii de conducere, deşi acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

“Mai mult, aceste verificări prealabile, făcute de un serviciu de informaţii în afara cadrului procesual penal, fără a exista o procedură şi fără ca ulterior persoana verificată să ia la cunoştinţă de conţinutul raportului, pentru a se putea apăra în raport de aceste acuze, este posibil să fi fost aplicabile şi în cazul funcţiilor de conducere din justiţie. Cererea UNJR adresată preşedintelui Iohannis pentru a se lămuri acest aspect a rămas fără un răspuns concret”, mai arată UNJR.

”Echipele mixte SRI-procurori sunt ilegale”

UNJR arată că xistenţa echipelor mixte SRI – procurori nu ar avea nicio bază legală.

“În privinţa relaţiei dintre parchete şi serviciile de informaţii, CSAT a precizat că relaţiile de cooperare interinstituţională s-au materializat în «constituirea de echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional»” spun judecătorii.

Existenţa echipelor mixte SRI-procurori a fost anunţată încă din mai 2014 de preşedintele Traian Băsescu, iar la bilanţul DNA pentru 2015 a fost confirmată de directorul SRI, Eduard Hellvig.
Uniunea Naţională a Judecătorilor susţine că România se află, în acest moment, în situaţia în care, în afara Constituţiei şi a legilor ţării la care toată lumea are acces, există hotărâri secrete date de o altă autoritate decât cea legislativă, care au creat noi organisme (precum Centrul Naţional de Interceptări), au extins atribuţiile şi competenţele instituţiilor statului, fără ca cetăţenii să poată şti dacă şi cât de mult acestea afectează drepturilor lor fundamentale, inclusiv dreptul la un proces echitabil şi o justiţie independentă.